Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
626 V. титл 36 Dupä се näväditul s-а terminat, capätul tearei este legat la sülül din fatä prin intermediul „nodurarului“. „Nodurarul“ (v. pl. XCI) se face astfel: cind se lese о pinzä mai groasä, este läsatä la sfir$it о bucatä de pinzä de cca 30—40 cm, cu „urioci“ cu tot, „täieti pe vergé“. Firele sint impletite in trei, realizindu-se sfori de cca 1 cm läfime. Sforile sint innodate perechi §i solidarizate printr-o cusüturä. (Unele femei nu innoadä capetele sforilor ci le intőre §i le cos intre capetele pinzei. Pinza fesutä se va intinde mai uniform chiar de la inceput.) In cealaltä parte a pinzei se coase un tiv. Acesta va fi trecut prin fanta sulului dinainte $i fixát printr-un bäf — mai gros decit fanta — trecut prin tiv. La celälalt capät al nodarului, prin perechile de sfori, este trecut un alt bäf („vergé“), mai lung decit primul §i de care sint legate firele tearei nävädite. Foarte adesea se procedeazä in ultima vreme ca in pl. XCVII. VI. Am constatat in zona cercetatä о relativä bogä(ie de credinfe obiceiuri legate de prelucrarea fibrelor si firelor textile. Aceste credinfe §i obiceiuri sint pästrate, in marea lor majoritate, in fondul pasiv. Caracterul magic al unora transpare incä in transferul de insu$iri efectuat in cadrul categoriilor de obiecte sau acfiuni asemänätoare. — Nu se lucra ,,la cinepä“ in zilele „insemnate“ pentru cä aceste zile erau „zile cu primejdie“: martea (Marlolea), de Sin Toaderi, Foca, diferite särbätori religioase. — Tortul de pe primul fus pe care-1 torcea fata trebuia fäcut ghem iar mama trebuia sä-1 arunce pe roata morii spunind: „a$a sä meargä mina fetii cum umblä moara“. — Cind gäse§ti pe cineva urzind sau punind pe räzboi trebuie sä zici: „rostu’ mare, sä umble bine $1 tare“. Räspuns: „mullam dumitale“. — De cind incepi sä invele$ti $i pinä termini de nävädit §i legat ilele la cälcätori „nu-i bine sä mäninci nici sä bei cä-li mäninci si-fi bei sporul“. — Cind se termina de invelit pe räzboi, dupä ce s-а fixát slobozitorul in roatä, amnarul sulului dinapoi trebuie aruncat in täblia u?ii zicind: ,,a§a sä meargä teara cum merge u?a“. — Mai multe informatoare afirmä cä incälcarea unor astfei de restriclii provoaeä tot felul de necazuri: li se incurcä teara, se gre§e§te la nävädit, se rup firele §i multe altele. Unele informatoare mai in virstä susfin chiar cä, la sfir^itul fesutului, cind vergeaua de care este legatä teara inainteazä spre sulul dinainte, ar exista fire „bägate $i pe dupä sul“, nu numai pe dupä vergea (aceasta fiind chiar la capätul tearei). Personal nu am avut ocazia sä intilnesc о asemenea situafie40. 40 De$i avem ur. respect desävir?it pentru informatoarele noastre, trebuie sä spunem cä nu ni se pare posibilä situafia amintitä. Firele nu pot fi „bägate §i pe dupä sul“ pentru cä prin introducerea vergelei in tearä toate firele vor fi rulate odatä cu vergeaua $i apoi peste ea. Chiar daeä ar fi vorba de firele „purtate inapoi“, nici in acest caz nu este posibil ca eie sä ajungä $i „pe dupä sul“ pentru cä si eie sint, de la bun inceput, infä^urate pe vergea ?i pe sul, odatä cu teara. Purtatul inapoi inseamnä infä$urarea firelor suplimentare (deci care nu mai incap in spatä, urzite in plus) pe о surcicä ?i atimarea lor de tearä; chiar cind sint infäsurate pe sulul inapoi, eie nu au cum ajunge a fi ininfä^urate „pe dupä sul“ (adicä intre sul ?i vergea) pentru cä vergeaua este lipitä de sul din momentul cind s-а inceput invelirea tearei.
