Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
618 V. TRUTA 28 tele ifelor; pe másurá ce sint ale§i, este introdus un fix- de afä care~i va despärfi pe toatä läfimea tearei. Pe urma acestui fir de afä este introdusä lopäfica §i firul poate fi scos definitiv. „Bobolocii“ pot fi de 6, 8, 10 sau 12 fire. Cel mai adesea au 8 sau 10 fire §i sint ale$i intotdeauna pe marginea de sus a lopäficii (altfel nu se rostesc). In partea ei inferioai'ä trebuie läsate douä fire „despärfitoare“ dupä fiecare „boboloc“. Tesätoarea i?i ridicä singurä lopäfica intinzind mina peste ife, alege modelul — cu ,,gu§’“ colorate — dupä care lasä lopäfiea sä cadä pe lat, suveicheazä, ridicä iar lopäfiea pe cant, alege $.a.m.d. Fafa fesäturii este dedesubt. Pentru urzealä este folosit acum bumbacul, pentru bätut sínt folosite cinepa sau bumbacul. In loc de lopäficä poate fi folosit un if sau douä vergele (fuftei) legate de un cälcätor suplimentar (pl. XCVIII). О näväditurä mai nouä in douä ife este aceea „in (sau cu) ifuci“ (v. pl. XCVI). Ifucii au pätruns in zóna in discutie incepínd din anul 1953 ($erbeni). Prin 1962 erau folosifi pe Valea Chiherului (in Habic din anul 1968), prin 1970 in Urisiu de Sus $i Urisiu de Jos. „Ifucii au venit dinspre Cimpie“35. Tesutul cu ifuci este acum larg practicat in toate satele zonei. Se näväde$te obi^nuit in douä ife, in spatä de 12 ... 20 de jirebiufe ?i se dä „tät bun“. Dupä ce se prinde gura pinzei, sint nävädite ifi^oarele, pe tearä, intre ite $i sulul dinapoi. Nävädesc douä femei avind modelul in fatä36. Nu-i obligatoriu ca modelul sä fi fost tesut in ifuci, el poate fi transpus. О femeie alege numärul de fire care inträ inti’-un „boboloc“ (sau „päpu$ä“) iar cealaltä face ifucul pentru acel numär de fire. Firele „de pinzä“ rämin „jos“, nealese in ifuci. „Bobolocii“ „se numärä“ (se „citesc“) pe direcfia oi'ientärii modelului, de la dreapta la stinga §i trebuie inceput din partea de jos, de la punctele de repetare. „Cititul“ incepe fie cu spafiul „neales“ fie cu modelul, dupä caz. Numärätoarea se face oblic pe model pentru cä pe verticalä nu se poate citi u?or: firele de bätealä sint indesate §i nu se observä bine unde incep ?i unde se terminä „bobolocii“. Practic se numärä colfurile „bobolocilor“. Dacä model ul are pufine colfuri atunci se iau in considerare numärul de fire de urzealä ce inträ intr-un „boboloc“. Este numärat inclusiv „bobolocul“ de incheiere. De obicei modeleie sínt simetriee §i ifucii se fac numai pentru jumätate de model, cäci cealaltä jumätate a modelului este realizatä prin manevrarea inversä a ifucilor. Ifucii sint fäcufi pe jumätatea de sus a 35 Local, partea dinspre Cluj-Napoca. Sibiu. so ln satele Chiheru de Sus ?i Chiheru de Jos aproape toate informatoarele aveau „nevedituri“ scrise (in diverse procedee). Aceastä practicä este mai pufin räspinditä in celelalte sate. Consideräm folosirea näväditurilor scrise un semn de regres in arta tesutului intrucit tesätoarea transpune astfei о formula abstracts, fixä, care ingräde?te manifestarea creativitäfii in preluare; nemaiavind modelul concret in fafá ea nu-si poate permite intervenfü in nävädit (intervine eventual in cromaticä) $i deci modelul este preluat mecanic. О altä consecinfä este si aceea cä modeleie nu mai sint individualizate nominal ci sint recunoscute dupä numärul de ite in care sint nävädite sau dupä tehnicile de fésűt: „aia in trii itä“, „aia cu drodu’“ S.a.m.d. Asemenea informatoare nu mai deosebesc $i nu mai pot denumi decit pufine omamente $i componente ale lui.
