Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
616 V. TRUTA 26 curäfat de coajä $i de mäduvä. Le confectioneazä copii §i tot ei „fac Revile“, adicä infä§oarä bäteala pe ^evi cu ajutorul sucalei. Tevile au о lungime de cca 12 cm (in funefie de märimea suveicii folosite) $i un diametru de cca 1,5 cm. Mai nou, Revile sint fäcute $i din tub de plastic. Un dispozitiv important folosit la (;esut este „rni^a“ pentru intins pinza in timpul (esutului. Mí(ele pót fi din lemn sau din fier. Unele piese sínt deosebit de frumos omamentate. B. Invelitul pe räzboi (sau „pusul pe räzboi“) Aceastä ocupafie se face numai in casä. Prin gäurile sulului dinapoi este trecutä о sfoarä mai groasä la capetele cäreia este legatä vergeaua (pl. XCI). Sfoara trebuie sä fie atit de lungä, incit vergeaua sä ajungä pinä la „ciocane“ sau chiar pinä la sülül dinainte (numit $i „din fatä“ fiind cel de lingä (esätoare). Invelesc douä femei: una line in miini vergeaua intinzind bine sfoara, cealaltä invirte sulul folosindu-se de amnar, räsucind astfei sfoara (?i apoi teara) pe sul. Vergeaua trebuie sä fie mereu paralelä cu sulul altfei teara ($i mai apoi pinza) va face „colt“30. Cind vergeaua a ajuns la sul, se desface un capät al sforii legate de ea, se introduce vergeaua in bucla tearei (bucla ce s-а format la lingurä in timpul rä$chiatului), apoi sfoara este legatä la loc. Cealaltä parte a tearei este trecutä peste о botä pusä pe „ciocane“ (poate fi chiar bota de care mai tirziu vor fi legate itele) apoi fu$teii sint introdusi in rost. Tinind bine intinsä teara, о femeie räsfirä firele pe fu$tei iar femeia de la amnar invirte sulul invelind astfei teara pe sul. Ca sä nu se incurce firele pe sul, intre straturile de tearä sínt introduce treptat vergele de brad, cam din 10 in 10 cm. Cind capätul tearei neinvelite a ajuns cam la inälfimea la care vor fi plasate itele, invelitul este considerat incheiat, „slobozitorul“ este fixát in roatä $i teara este täiatä la bucla pe care a fäcut-o la cuiul urzarului. C. Näväditul Näväditul este operafia care urmeazä invelitului pe räzboi. Cu rare exceptii (legate de a$ezarea räzboiului fafä de sursa de luminä, de faptul cä femeia este stingace etc.) se näväde§te de la dreapta la stinga celei care ia prin ite. Se ia (se dä) in ife $i in spatä in modul cunoscut. 30 Alte cauze ale producerii coltului: cind spata nu „bäte“ paralel cu sulul dinainte. Aceastä pozifie a spetei este posibilä cind ciocanele nu sint plasate la aceea?i distantä fatä de sulul dinainte (gre$ealä de construcfie) sau cind unul dintre ciocane este släbit in läca?ul säu („babä“) din talpä §i cedeazä spre inainte; se remediazä prin fixarea corespunzätoare a ciocanului in talpä (cu un ic). Dacä ciocanele nu „joacä“ in „babä“ dar gäurile pentru cuie nu sint plasate la aceaji distantä fatä de sulul dinainte, spata va avea о pozitie oblicä fatä de sul ?i deci pinza va avea coif, se remediazä dind о nouä gaurä in ciocan pentru ca briglele sä se a§eze corespunzätor. Coltul mai poate apärea in cazul räzboaielor vechi care „joacä din chingi“ permitind tälpilor sä se deplaseze spre inainte; se remediazä bätind un pociumb in fata piciorului ce are tendinta de a avansa (la nevoie, fiecare picior va fi fixát cu eite un pociumb). Acum casele sint pardosite cu scindurä ?i in dreptul picioarelor räzboiului se fixeazä in podele un leaf
