Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - III. Etnografie
614 V. TRUTA 24 de alte douä puncte fixe din ogradä $i depänatä pentru bätäturä. „Minzoc“ se numesc firele urzite in plus fatä de necesar. Cind se pune pe räzboi, ele sint infäsurate pe un betitor $i „purtate inapoi“ pe sul sau, dacä sínt multe, sint legate de ciocane (v. pl. XVIII). VI. Tesutul A. 1. Räzboiul de fésűt21. In zona cercetatä am intilnit urmätoarele variante ale räzboiului de tesut orizontal: a) Cu douä suluri (unul dinainte $i unul dinapoi) (pl. XCI, XCII); b) Cu trei suluri (unul dinainte $i douä dinapoi) (pl. XCIII/A, В); c) Cu patru suluri (douä dinainte $i douä dinapoi) (pl. XCIV). Jncä inainte de 1960 räzboaiele de tesut cu mai mult de douä suluri cunosc о mai largä acceptare din partea (esätoarelor. Sint preferate pentru cä sínt mai scurte, teara poate fi lä(itä optim la trecerea pe cel de al doilea sul (din spate), pinza poate fi intinsä mai bine pe cel de al doilea sul (din fa"(;ä). Räzboaiele vechi aveau intre 200 §i 260 cm. Lungimea räzboiului avea о important func(ionalä: cind materia primä folositä ca urzealä era in exclusivitate cinepa, era necesar ca teara sä fie lungä, „ca sä se poatä minji mult odatä“ 28 (neminjite, firele de cinepä se scämo§eazä $i se rup). Treptat cultura cinepii a regresat folosindu-se pentru urzit aproape exclusiv bumbac, care nu mai trebuie „minjit“; räzboaiele au devenit tot mai scurte astäzi, eie avind dimensiunile cuprinse intre 150—120 cm, dar cu mai multe suluri. Räzboiul scurt mai are avantajul cä ocupä loc pu(in astfei cä il intilnim tot mai des in „conie“. Cel mai vechi dispozitiv de (esut cunoscut in zonä este scindurica de fésűt. Folositä pinä prin anul 1950, cu ea se ^eseau briie de cca 5 cm lä(ime: urzit §i bätut linä ro$ie, urzit tricolor, bätut negru sau albastru etc. 2. Spetele nu erau fäcute in sat, le aduceau mo(ii in sate $i la tirg (acum se gäsesc numai la tirg, arareori insä). „Erau scumpe, se cumpärau pe bucate, pe bani, pe brinzä“. Acum se cumpärä pe bani. Spetele sint de douä feluri: spetele „indoite“, zise a$a datoritä faptului cä au dói din(i de trestie lipiti laolaltä $i care nu se despart cind se näväde§te. Astfel näväditä, urzitura este destul de rarä pentru a „infunda“, „a ascunde“ bäteala. Spetele „indoite“ „mai noi“ (sfir§itul secocului al XIX-lea) au dinti din lemn de corn, gro$i cit doi dinti de trestie „lipiti“. Spetele „indoite“ sint folosite la tesutul pänurei $i al lipideelor infundate iar mai nou $i a pre^urilor. In spata „indoitä“ „se dä“ (se näväde?te) „tät bun“ sau „tät о rä §-o bunä“. Spata „ne-ndoitä“ are din(ii de 27 Plänkele referitoare la räzboiul de tesut au fost executate de ing. Costache Ion, cäruia ii multumim $i pe aceastä cale. 88 Se cunosc mai multe retete de minjalä: a) sämintä de cinepä sau de in (intr-o vreme mai veche se folosea in locul séminfelor oleaginoase unturä de porc sau ulei) fiartä cu ceapä. Cind säminfa a läsat destulä gräsime, se adaugä tärfte de griu, treptat ?i amestecind continuu. Minjala este gata cind pasta are viscozitatea „silvoizului“. b) „bostan gol“, fiert. c) „cir“ (pap) din fäinä de porumb, fiartä cu gräsime. d) ceapä, unturä, bo$tinä, täritä de griu.
