Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
29 INSURECTIA NATIONALÁ armata 583 iitic §i militar. Dupä cum se $tie, in calculele militar-strategice ale comandamentului hitlerist un rol deosebit avea menfinerea pozifiilor din Románia. „Prin pozitia sa geograficä, prin resursele sale si prin cäile de comunicafii, Románia constituia pentru Germania un bastion deosebit de important, о pozifie — cheie atit pentru operatiile ei pe frontul de est, cit §i pentru dominarea Balcanilor, §i in genere pentru räzboiul pe care-1 purta impotriva Nafiunilor Unite“ — scriau generálul Cochet §i locotenent-colonelul Paquier54 * 56. Comandamentui hitlerist §i guvernul antonescian, in urma desfä§urärii evenimentelor pe frontul din nord-estul Romäniei, in zona fortificatä Focijani, Nämoloasa, Bräila $i in continuare pe Dunäre, pinä la värsarea in Marea Neagrä, luaserä másuri speciale de apárare ín vederea organizärii pe acest aliniament a unei linii de rezistenfä57. Alte linii succesive de apárare erau prevázute a fi organizate in interiorul färii. Insurectia nafionalä antifascistä victorioasä a zädärnicit realizarea acestor planuri, contribuind in mod hotäritor la faptul cä operatiile militare pe teritoriul román au fost substantial facilitate ín timp. Referindu-se la importanta insurecfiei armate antifasciste din Románia, postul de radio Moscova spunea intr-un comentariu transmis la 25 august 1944: „Ie^irea Romäniei din Axá are importanta covírsitoare nu numai pentru aceastá fara, ci pentru intreaga regiune a Balcanilor deoarece prin aceastá loviturá se prábu?e?te intregul sistem de dominafie germaná din sud-estul Europei“50. In acela^i sens, relata §i radio Londra, la 24 august 1944: „Intregul front german din Balcani se va prábusi... Drumul spre Bulgaria, Iugoslavia de est §i Ungaria este deschis. De asemenea, Dunárea este nu mai pufin deschisá Armatei Rosii, iar cimpia Bulgariei §i Budapesta sint direct ameninfate“09. „Vocea Americii“ aprecia cá „atunci cind se va serié istoria, actul de la 23 August va fi consemnat ca un factor important in desíasurarea acestui rázboi“60. „íntoarcerea armeior de cátre Románia — seria Le Figaro din 30 august 1944 — constituie fára indoialá loviturá cea mai grea pe care Germania a primit-o in aceastá regiune a Europei. Intíi pentru cä aceasta о priveazä definitiv de ultimele rezerve de petrol, pe care bombardamentele neincetate le lásaserá intacte. Apói pentru cá. cu concursui Romániei. accesul cátre Cimpia Ungará devine mai u§or pentru armatele ruse si prin Cimpia Ungará se pátrunde u§or ín Austria... Chiar de acum, Germania a pierdut acea parte din aceastá regiune a Europei pe care pretindea cä о dominä“. О inaltá apreciere a insureefiei este exprimatä in Decretul Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 6 iulie 1945, prin care se conferea sefului statului román, regelui Mihai, Ordinul „Victoria“ „pentru actui curajos al cotiturii hotäritoare a politicii Romäniei spre ruptura cu Germania hitleristä §i alian-54 Cahier France — Roumanie, nr. 5 din septembrie — octombrie 1946, p. 40; cf. Analele I.I.P., nr. 4/1964, p. 24. 57 Arhiva M.F.A. — M.ot.M. „Cimpul de bätälie F.N.B. (ianuarie — martié 1944)“; cf. Analele nr. 4, din Íaö4, p. 25. 58 20 de ani de la eliberarea Romániei, pp. 27—28. 59 Analele I.I.P., nr. 4, din 1964, p. 28. 60 20 de ani de la eliberarea Romániei, p. 28.
