Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
576 P. BUNTA, G. PROTOPOPESCU 22 niamentul nord Tirgu Neamt — nord-est Roman — nord Birlad — nordvest Hu^i, continuind la est de Prut, pe traseul nord-vest Bujoru, nord Chisinäu — sud-est Rezina — est Leova — Taraelia — nord Tatarbunari35. „Infäptuirea cu succes a insurectiei armate — subliniazä to varáéul Nicolae Ceau§escu — a fost posibilä ?i datoritä imprejurärilor internationale favorabile. Am in vedere, in primul rind, strälucitele victorii ale Armatei Sovietice — care a dus greul räzboiului —, precum §i ale celorlalte armate din coali ta antifascistä“36. Plánul insurectiei a fost pus in aplicare mai de vreme decit s-а stabilit, din cauza unor imprejuräri care s-au ivit in ziua de 23 august. In seara zilei de 22 august, Ion Antonescu s-а intors de pe front pentru a lui mäsuri de mobilizare generalä ?i totalä in vederea continuärii räzboiului antisovietic. In dimineata zilei de 23 august, a fost convocat Consiluit de Ministri, care a adoptat mäsurile preconizate de Antonescu. S-a stabilit organizarea rezistenfei pe almiamén tui: contraforturile Carpafilor orientali, Focsani — Nämoloasa — Bräila si evacuarea institutilor centrale din Bucuresti. In urma acestui consiliu, I. Antonescu a cerut regeim sä-1 primeascä in jurul orei 16. pentru a-i expune situafia de pe front si a-i supune spre sanctionare mäsurile hotärite. Urma sä vinä la palat si Mihai Antonescu, vicepresedintele Consiliului de Ministri. In dupä amiaza zilei de 23 august Ion Antonescu si Mihai Antonescu au venit la palat (separat), unde, ín jurul orei 17, au fost arestati de cätre о echipä de militari (maiorul Anton Dumitrescu, plutonierii Dumitru Bilä, Dumitru Radu si sergentul major Dinu Cojocaru), potrivit planului elaborat de partidul comunist. Nu mult dupä aceea, sub pretextul unui consiliu de coroanä, au fost ehemat la palat si arestati о serie de alti ministri si inalfi demnitari fascisti, ceilalti membri ai guvernului antonescian fiind arestati ulterior. Cei arestati la palat ín noaptea de 23/24 august au fost transportati de una din formatiunile de luptä patriotice si pusi sub pazä intr-o casä conspirativä a partidului comunist din cartierul Vatra Luminoasä37. Tot in seara zilei de 23 august a fost constituit noul guvern (decret regal nr. 1619), sub presedinfia generalului C. Sänätescu. Mai tirziu, la orele 22, a fost difuzatä prin radio proclamata regalä, al cáréi text fusese in prealabil pus de acord cu reprezentanfi ai P.C.R. Proclamata anunta lichidarea dictaturii antonesciene, iesirea Romáméi din rázboiul impotriva coalitiei antihitleriste si prevedea trecerea la luptä armatä, aläturi de fortele acestei coah'ti, pentru alungarea ocupentlor fascisti. „Un nou guvern de uniune nationalä — se spunea in proclamate — a fost insär-35 Arhiva M.F.A. — M.St.M., dos. nr. 732/7, fila 74; cf. Romania in räzboiul antihitlerist, 23 august 1944 — 9 mai 1945, p. 57. 36 Nicolae Ceausescu, Románia pe drumul construirii societätn socialiste multilateral dezvoltate, vol. 4, p. 626. 37 Arh va C.C. al P.C.R., fondul 1, dos. nr. 789. Grupa formatunii de luptä patrirpce sositá la palat cu Emil Bod^aras (care ind^pTnea functia de sef al Comandame^tului Central al Formatiunilor de Luptä Patriotice) era compusá din Stefan Mladin, Nicolae Prosan, Ion Crnstantinescu, Ilie Dinut, Nicolae Dumitrescu. Vasile Iliescu, Ion Marghian, Ion Miroiu.
