Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
574 P. BUNTA, G. PROTOPOPESCU 20 micii burghezii de la ora$e era in continuä cre§tere. Intensificarea nemul^umirilor in sinui maselor muncitoare a provocat panicä in cercurile oficiale. Intr-o notä informativä a corpului detectivilor din luna martié 1944, se seria referitor la situa^ia ?i agitabile muncitoresti, in special la Re§ita §i la Petro^eni: „Agitabile sporadice pot duce la revolte in masa, cu consecin^e grele pentru orinduirea socialä, daeä nu se iau másuri din timp. Mizéria alimenteazä acfiunile subversive §i capaciteazä masele pentru ideea comunistä“31. Starea materialá din ce in ce mai grea a clasei muncitoare §i nemultumirile ei, intensificate, ca urmare a acestei stäri, au ajuns sä stea in permanenjá in centiül preocupärilor organeior represive ale statului burghez. Siguran^a antonescianä a urmärit cu aten^ie sporitä starea de spirit a clasei muncitoare, sesizind: „Agendi propagandist! ai mi?cärii comuniste agitä aceste nemulfumiri de ordin economic, inerente stärii de räzboi §i fac sä se dezvolte in rindurile muncitorilor ura si dusmänia. Nu numai impotriva conducätorilor de la intreprinderi, ci §i impotriva conducätorului statului“32. In urma condifiilor din ce in ce mai grele de via^ä si sub influenza evenimentelor militare, clasa muncitoare, in frunte cu P.C.R., intensificä lupta impotriva räzboiului si regimului antonescian, ac^ionind pe multiple cäi — de la cele legale pinä la sabotaj. La sate täranii, pe lingá refuzul de a préda griul si vitele pentru armata hitleristä, au manifestat о impotrivire crescindä fa£ä de impozite Si imprumuturile de stat formate. Täranii din regiunile Bacäu, Banat, Maramures, Delta Dunärii au sprijinit activitatea grupurilor de partizani, care aefionau in vara anului 1944. In armatä, unde partidul comunist a intensificat munca de lämurire in rindurile soldafilor si ofiferilor, a crescut continuu numärul ostasilor care nu se mai prezentau la unitäfi sau fugeau de рэ front. Curfile martiak judecau zilnic zeci si sute de militari fugari din armatä. In aceastä situate, guvernul antonescian a dat ordin ca dezertorii prinsi sä fie executaft, iar bunurile ce apar^ineau familiilor lor sä fie confiscate. In scopul prinderii dezertorilor, guvernul antonescian a creat unitä^i speciale. P.C.R., prin comunistii din armatä, a intretinut in rindul sutelor de mii de solda^i un viu sentiment antihitlerist, care cu timpul s-а transformat intr-o atitudine de masä contra räzboiu.ui antisovietic, conti a hitleristilor si a dictaturii antonesciene. In apelul adresat soldaRlor, subofRerilor si ofiterilor in ziarul Romania Libera d;n 28 iulie 1944 se spunea: „Soldafi, subofiteri si ofiteri románi, nu mai luptafi pentru nemfi! Lupteti pentru salvarea tärii de la dezastru! . . . Refutati sä mai executafi ordinele nemtilor si ale uneltelor din slujba lor. Refuzafi sä luptati Si sä muriéi pentru nem^i, care au pingärit pämintul färii noastre si ne-au asasinat pärintii in räzboiul trecut. Destul! Intoarcefi armele contra nemjilor si a trädätorilor de patrie din slujba lor. Alungati-i de pe 31 Arhiva C.C. al P.C.R., fondul 5, dos. nr. 846, fila 447. 32 Idem, fondul 5, dos. nr. 855, fila 130.
