Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
17 INSURECTIA NATIONALA armata 571 mau sä lupte aläturi de trupele militare; b) redactarea, tipärirea §i difuzarea proclama^iei regelui §i a manifestului noului guvern; c) desemnarea dm vreme a membrilor guvernului §i a capilor de autoritär la ministerele cele mai importante (Ministerul de räzboi, Ministerul de interne, $eful Marelui Stat Major, Inspectoratul Jandarmeriei, Directorul general al Siguranfei statului, Prefectul Capitalei etc.); d) intocmirea din vreme a decretelor referitoare la anumite mäsuri, care urmau sä se ia in primele clipe ale declan§ärii insurecfiei; e) eliberarea imediatä a internatilor si definutilor politici care urmau sä ia parte la desfäsurarea acfiunilor; f) mäsurile de pazä a sediului regal §i noului guvern; g) arestarea anumitor persoane, in frunte cu Antonescu §; ambasadorul german Killinger. Pregätirile militare comportau multe greutä(i, datoritä numärului mare de trupe hitleriste aflate in Romania. Astfel, la 15 iunie 1944 hitlerién aveau in zona frontului 460.000 oameni, in zona etapelor 157.000, iar in zona interioarä aproape 60.000, dintre care 7.000 in Capitalä (in 68 comandamente, unitäR si forma(iuni) §i 6.000 pe linia de centurä §i in satele din imediata apropiere (75 comandamente, unitäfi §i formafiuni). In regiunea petroliferä hitleristii aveau 25.000 oameni-6. Fa(ä de aceste forfe hitleriste, in Capitalä §i in imprejurärile ei se aflau aproximativ 7.000 ostasi románi, in maré parte remizi, 12.000 de jandarmi alätura(;i for^elor insurec^ionale26 27, precum §i formatiunile de luptä patriotice, gata sä intre in actiune in momentul declan§ärii insurectiei. In zona petroliferä armata románá dispunea de un efectiv de circa 23.000 oameni28. In asemenea condiRi, cind superioritatea de forfe era de partea hitleristilor, elaborarea unei tactici corespunzätoare pentru desfäsurarea insurec^iei a necesitat о temeinicä analizä a raportului de for^e, stabilirea acfiunilor bazate, in principal, pe elementul surprizä. Pentru a stävili ofensiva Armatei Sovietice, guvernul antonescian fäcea incercäri disperate, luind hotärirea sä fie aruncate pe front ultimele unitäfi §i mari unitäfi militare care se gäseau in interiorul farii. Plecarea acestor unitäfi $i mari unitäfi pe front inräutäfea si m<,, mailt raportul de forfe in defavoarea insurecfiei. In fafa forfelor insurecfionale stätea sarcina de a impiedica sau mácar de a intirzia executarea ordinului de a trimite trupe románesti pe front. In acest scop, au fost folosite cele mai diverse mijloace ?i metode. Pentru men^inerea sau chiar sporirea efectivelor aflate la dispozifia Comandamentului Militär al Capitalei, Comandamentul a intervenit in repetate rinduri in scris intre 1 aprilie ?i 4 august 1944 atit la Ministerul de räzboi, cít §i la Marele Stat Maior, verbal la Cabinetul militar al lui Antonescu, la Cabinetul vicepre?e-26 Arhica C.C. al P.C.R., fondul 1, dós. nr. 7.989, fiiele 39—45. 27 ín atragerea jandarmeriei din Capitalä de partea forfelor insurecfionale un mare merit a avut generálul d» brigadá Constantin Anton, ?ef de stat major al Inspectoratulu; General al Jandarmeriei, care in urma íntilnirilor ?i discutiilor avute cu conducátorii insurectiei, a acceptat colaborarea cu acestia. 28 Arhiva M.F.A. — M.St.M.. dós. nr. 242/2, fiiele 240—241, 457—458; cf. Románia in räzboiul antihitlerist, 23 august 1944 — 9 mai 1945, 1966, p. 68.
