Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
568 P. BUNTA, G. PROTOPOPESCU 14 dictaturii militaro-fasciste, scoaterea Romániei din räzboiul antisovietic §i aläturärii sale ooalRiei antihitleriste, dezvoltárii democratice a tarii“20. Concomitent cu coalizarea in jurul säu a tuturor for^elor patriotice, antifasciste, folosind cu pricepere contradictiile existente intre diferitele päturi ale claselor sociale conducätoare, pentru realizarea obiectivelor insurecjiei antifasciste, P.C.R. isi ändreaptä atenfia inspre apropierea §i cí$tigarea armatei, atragerea de partea forjelor antihitleriste a osta§ilor, subofRerilor §i ofRerilor pätrun^i de sentimente patriotice. Evolutia evenimentelor de pe front, situaRa militarä tot mai grea, ura tot mai deschisä a maselor populare impotriva dictaturii antonesciene $i a hitleri^tilor au exercitat о puternicä inriurire asupra armatei. Se intensifica procesul de clarificare §i in rindurile ofiterilor, care i?i dädeau tot mai bine seama de catastrofa spre care erau impinse tara §i armata. Desfäsurarea evenimentelor si munca de propaganda dusä de P.C.R. in rindurile armatei au convins multi ofiteri cä singura fortä capabilä sä grupeze si sä organizeze pe toti cei interesati in rästurnarea dictaturii antonesciene era Partidul Comunist Román. Datoritä activitätii interne a partidului comunist in rindurile armatei, au luat fiintá ín mai multe unitati militare grupe de patrioti antifascist!. Astfel de grupe create de P.C.R. erau in cadrul Comandamentului Militär al Capitalei, in Regimentül geniu-aero, transmisiuni-aero de la Bucure$ti, Corpul V Teritorial — Valea Prahovei, Flotila 3 bombardament — Craiova, Regimentül 3 pionieri — Rosiorii de Vede, Divizia 9 infanterie — Dobrogea, Regimentül 9 — Cälära$i, Regimentül 20 infanterie ce stationa la Tumu Mägurele, unitäti din Lugoj §i Timisoara, Regimentül 37 artilerie — Turnu Severin. In Bucuresti, unitäfile militare se pregäteau pentru insurecfie. In Valea Prahovei, trupele Corpului V teritorial se pregäteau de asemenea pentru acRune, stabilindu-se о serie de legäturi intre aceste trupe ?i muncitorii din intreprinderile petroliere. Se desfä?ura activitate §i in unitätile din alte regiuni ale tärii. In cadrul planului general al insurectiei, P.C.R. a acordat о atentie deosebitä organizärii detasamentelor inarmate ale clasei muncitoare — formatiunile de luptä patrioticä. Intärirea conducerii partidului a deschis calea infäptuirii acestor mäsuri. „4 aprilie 1944 — se aratä intr-un raport al Comandamentului F.L.P. — a insemnat о cotiturä in organizarea formatiunilor de luptä patriotice“21. In rästimp de numai douä luni a fost organizat Comandamentul F.L.P., au fost stabilite puncte de sprijin la tarä, s-au creat organe regionale in Oltenia, Dobrogea, Moldova, Banat Si Tara Birsei. Secretarii Comitetelor regionale de partid au fost insärcinafi cu conducerea Comandamentelor regionale F.L.P. Cu toate cä era nevoit sä ac^ioneze in condifiile de adincä ilegalitate, P.C.R. a izbutit sä inchege unitäti ale F.LP. intr-un sir de orase. О atentie deosebitä a fost acordatä Capitalei si Väii Prahovei, unde era masatä 20 Nicolae Ceausescu, Raport la cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Román, 1969, p. 6. 21 Scínteia, din 12 august 1934.
