Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
564 P. BUNT A, G. PROTOPOPESCU 10 ceea ce considerä ca necesar“12. Aversiunea maselor largi populare fafá de dictatura antonescianä §i de nazi?ti ajunsese atit de evidentä incit ea s-а remarcat §i in afara iärii, chiar in cercurile favorabile Germaniei hitleriste. Astfel, ín martié 1944, cu prilejul unor tratative ce au avut loc in Germania, §eful Marelui Stat Major al armatei ungare, generálul Szombathelyi F., i-a märturisit lui Keitel intr-o convorbire confidential: „Dupä pärerea mea, situatia se prezintä in felul urmätor: germanii il sprijinä pe Antonescu, Antonescu ii sprijinä pe germani, dar poporul román nu sprijinä nici pe germani nici pe Antonescu“13. Realizind unitatea de actiune a clasei muncitoare, P.C.R. a continuat sä militeze consecvent pentru coalizarea tuturor grupärilor politice antifasciste, pentru folosirea tuturor factorilor in mäsurä sä contribuie, dintr-un motiv sau altul, la scoaterea tärii din räzboiul hitlerist. Ca urmare a discufiilor §i tratativelor purtate de mai mult timp, in mai 1944 partidul comunist a realizat о infelegere cu gruparea burghezä liberalä de sub conducerea lui Gh. Tätäräscu. Aceastä grupare reprezinta о parte a burgheziei ale cáréi interese economice au avut de suferit din cauza unor mäsuri ale regimului dictatorial §i a aservirii economiei tärii de cätre imperialismul german. In conditiile adincirii contradictiilor interne ale regimului dictatorial, ale avintului luptei antifasciste a maselor, ale infringerilor grele suferite de Germania hitleristä, liderii P.N.T. §i P.N.L., care in tot timpul räzboiului s-au limitat la proteste adresate lui Antonescu si la apeluri transmise guvernelor de la Londra §i Washington, respingind repetatele propuneri ale P.C.R., au inceput sä devinä mai receptivi fatä de demersurile acestuia privind crearea unui front politic cít mai larg, capabil sä mobilizeze toate fortele natiunii in lupta antifascistä14. Sub influenta agravärii situatiei politice §i militare, in rindurile partidelor burgheze se producea un proces de diferentiere. La inceputul anului 1944, un insemnat grup de membri ai P.N.T. i§i exprima in scris pozRia fatä de refuzul repetat al conducerii Partidului National- Täränesc de a se realiza actiuni comune a partidelor si organizatiilor patriotice. „Starea de astäzi ne porunceste sä vorbim deschis. Politica dusä pinä acum de partidul nostru s-а dovedit dezastruoasä. Sintern pe calea de a ne depärta de actualii sefi ai partidului si a ne lua libertatea de actiune dictatä de interesele supreme ale Romäniei“15. In asemenea conditii, frunta§ii partidelor burgheze au fost nevoRi sä tina seama de spiritul general antifascist ce se manifesta cu tot mai multä vigoare in fara §i sä adopte о pozRie mai constructivä fatä de 12 Nicolae Ceausescu, Partidul Comunist Román — continuator al luptei revolutionäre si democratice a poporului román, al tradit'ilor misrärii muncitoresti si socialiste din Rnmán:a, Edit, polit' cä 1915, p. 50; Directia Generálé а Агhivelor Statului. Fond”l documente ger-ane, rola 790/5519.526, p. 9. 13 Horthy Miklós titkos ira'ai, Kossuth kiadó. Budapest, 1962, p. 434 14 Gheorghe Zaharin, 25 de ani de la realizarea Blocului National-Democrat in Scinte'a, din 20 iunie 1969, p. 4 15 Tudor Savin, Istoria unei /ipari „istorice‘‘: luliu Maniu, Bucuresti 1946, pag. 66.
