Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
21 ASEZAREA COTOFENI DE LA SINCAI (II) 55 Sulele sint íngrijit lucrate, aproape toate fiind lustruite. Unele au fost cioplite §i §lefuite intentionat spre virf, in partea dorsalá, probabil pentru a fi mai ascu^ite. Alfele au fost fatetate prin prelucrare. Pumnalele au fost descoperite pe platforma locuintelor nr. 5 (1), nr. 8 (6), nr. 9 (5), nr. 10 (3) §i nr. 11 (2). Ele au fost confectionate din ülné de bovinä (8) §i ciine (8). Un singur exemplar este din ulná de lup. Pumnalele i§i pästreazä uneori forma naturalä. ín confecfionarea acestora membrii comunitáfii Cotofeni de la Sincai au adus lustruirea §i ascufirea lor la un cápát. Unele pumnale, cele cu virf lat sau usjor arcuit, ar putea fi considerate §i spatule, utilizabile la táierea sau la §lefuirea lemnului. Multe dintre ele sint de dimensiuni mici, avind aspectui unor forme miniaturale. Cum s-а amintit, säpäligile au fost descoperite in locuin^ele nr. 4, nr. 8, nr. 9 §i nr. 10. Una provine din bordeiul nr. 1, alta din stratui de culturä al sectiunii K. Douá piese au fost confectionate din corn de cáprior, trei din corn de cerb, una din corn de bovinä. Toate au gaura de inmánusare in partea superioará. Una este cioplitá si slefuitá in partea superioará, dorsalá. Din os mai existä: douá lame de cupit, una din coastá de porc, fragmentatá la un cápát, descoperitá ín locuinta nr. 8; alta, curbatá, mai micá (6,3cm) provine din locuinta nr. 11; un pandantiv din colt; de mistret, de forrná cilindricá, fragmentat la extremitatea iryferioará. ín partea superioará piesa are о gaurä de atirnare. Ea a fost descoperitá ín apropierea craniului mormintului (—1,75 m); о patina care are douá usoare fafete. Piesa, in secfiunea transversalá ovoidalá, a fost descoperitá in locuinta nr. 9. Un os prelucrat, fin slefuit, ce ar putea fi un fragment de patiná, a fost descoperit, de asemenea, in zóna mormintului. 4. Metal (cupru) ín afara toporului de cupru, cu brätele dispuse „in cruce“, descoperit (in 1887) pe Cetatea päginilor5, sápáturile din anii 1974—1978 au scos la ivealá, cum am mentionat, 5 piese női, din cupru. 5 Toporul cu brafe „in cruce“ de la §incai, in Muzeul de istorie al Transilvaniei (MIT, IV, 1887), are lungimea de 0,24 m si greutatea de 0,885 kg (cf. Roska, Közi, II, 1942, 1, p. 21, fig. 15; idem, ErdRep, pp. 178—179, p. 215! nu 214). Analiza metalograficä aratä cá este din cupru pur (cf. Siegried Junghans, Edward Sangmeister, Manfred Schröder, Kupfer und Bronze in den frühen Metallzeit Europas, in Römisch-Germanisches Zentral Museums, Berlin, 1968, p. 252 (analiza nr. 8.991). De§i topoarele cu brate „in cruce“ nu sint atribuite culturii Gotofeni (consideratu temeinice ?i pertinente la Al. Vulpe, SCIV, 15, 1964, 4, pp. 457—466; idem, SCIV, 24, 1973, 2, pp. 217—237), am considerat (SCIV, 25, 1974, 1, pp. 122—123) $i consideräm (Marisia, VII, pp. 445—446) cä, triburile culturii Cotofeni au preluat, utilizat si probabil, generalizat utilizarea acestui bun cultural dovadä descoperirea frecventä a acestui tip de topor in mediul culturii Cotofeni sau in apropierea asezärilor acestei culturi.
