Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
552 GÄL CORNELIA 16 reia s-а hotärit organizarea unor ac(iuni de protest, räspindirea unor flutura?e in care se exprima protestul impotriva fascismului, impotriva dictatului de la Viena ?i s-а militat in spiritul frä|iei romäno-maghiare, iar in ianuarie 1941 s-а organizat о mare manifestarie a somerilor din Tirgu Mure?. Printre conducätorii manifesta^iei se aflau muncitori romäni ?i maghiari40. Dupä izbucnirea räzboiului impotriva Uniunii Sovietice, régimül horthyst a lovit näpraznic in fori;ele antifasciste din Ardealul de nord. ín septembrie 1941 mii de luptätori antifasci?ti, bärba^i ?i féméi, au fost arestati: au fost deportari ín lagärele de concentrare ?i grupurile de anchetá de la Some?eni (judeful Cluj) sau de la Aca^ari (jude^ul Mure?). Luptätorii au fost supu?i unor torturi ?i schinguiri inumane, vrind sä li se smulgä märturisiri. Din actul de acuzare ?i din sentin^ele ce ni s-au pästrat, cunoa?tem faptul cä luptätorii comuni?ti ?i antifasci?ti maghiari au sus^inut drepturile fra^ilor lor romäni. íntre 30 martié—22 aprilie 1943 s-а desfá?urat la Tirgu Mure? procesul a 186 de acuza^i (din jude^ele Mure?-Turda, Ciuc, Treiscaune ?i Odorhei), unul dintre capatele de acuzare a fost cä . au ridicat doleante nationale inexistente ?i au ascu^it situafia economicá“41. Mul^i luptätori antifasci?ti din jude(ul nostru ?i-au pierdut viata in lagäre de internare, in faimoasele deta?amente de muncä sau in lagärele de exterminare naziste. De la Tirgu Mure? a fost ridicat poetul proletár Salamon Ernő, care in vestita sa Poezie de pace, cu forfa unei viziuni s-a ímpotrivit tendintelor revizioniste ale fascismului: „Cui ii trebuie pamínt nou? Pentru ce hotare räscolite? Aici se vor in^elege bine romäni ?i maghiari“42. Poetul, cum se ?tie, ?i-a pierdut viafa, ca mul^i alfii, in urma tratamentului inuman aplicat intr-un deta?ament de muncä. Eminentul luptätor comunist Józsa Béla, care s-а bucurat de onorurile ?i prefuirea tirgumure?enilor, a fost schinguit pinä la moarte de cäläii horthy?ti din lagärul de la Some?eni. Arestärile, condamnärile la inchisoare nu i-au infrico?at pe comuni?ti ?i antifasci?ti care au continuat lupta. „In Ardeal — se spune íntr-un document — manifestele románé ?i maghiare tree din minä in minä [...]. Intre maghiar ?i román nu existä du?mänie, masele largi sint gata de luptä impotriva fasci?tilor“43. Dupä victoria din August 1944, din ce in ce mai mul^i militari dezertori ?i membri ai deta?amentelor de muncä din Ardealul de nord se inroleazä in mi?carea de partizani. Mulfi cetäteni din jude^ul nostru au luptat ca partizani pe teritoriile Iugoslaviei sau Slovaciei43. Paralel cu apropierea frontului, sub pretextul participárii la mi?carea de partizani, in multe localitä(i din Transilvania de nord au fost ex-Gh. Zaharia, L. Vajda,... op. cit., pp. 94—96, 137—138; Arhiva Muzeului judetean Mure?, nr. inv. 3369, 6132. 41 Idem, p. 148. 42 Józsa Béla, Bucure?ti, 1971, p. 49. 43 Arhiva Muzeului judetean Mure?, nr. inv. 5096, 4862, 3584, 3607; 7688; Gh. Zaharia, L. Vajda,... op. cit., p. 165.
