Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
13 LUPTA INFRATITA A OAMENILOR MUNCH 549 asigura noi, aici, ?i de asemenea ?i drepturile noastre, iar soarta ne-о vom hotäri noi singuri, aici, ?i nu Gömbös cu Hitler la Berlin“34. In timpul cre?terii pericolului preluärii puterii de cätre dictatura fascistä ?i a ascensiunii tendin^elor agresive ale Germaniei hitleriste, in urma activitätii prodigioase a conducätorilor Madosz-ului, s-а näscut ideea unei conferin^e comune, democratice a tineretului maghiar din Romania. Intünirea a fost organizatä intre 2—4 octombrie 1937, la Tirgu Mure?, de unde ?i denumirea cunoscutä in istoriografie de „Intilnirea de la Tirgu Mure?“. Spiritul democratic, antifascist, manifestat la aceastä „Intilnire“ a adus un sprijin pre^ios tuturor forfelor progresiste romäne?ti ?i maghiare ín combaterea na^ionalismului ?i a propagandei ?ovine. In rezolu^ia votatä s-а subliniat necesitatea „istoricä a convietuirii libere, fräte?ti cu poporul román“ ?i cä principiul de bazä pentru aceastä rezolvare a fost stabilit prin „hotäririle de la Alba Iulia, näscute din propria voin^ä a romänilor ardeleni“35. Despre intilnirea celor 187 de tineri intelectuali, despre rezolu^ia finalä cunoscutä sub denumirea de „Märturisirea de credin^ä“ au apärut mai multe volume de studii. Consideräm insä necesarä sä amintim ?i noi faptul cä, aceste sträduin^e, vizind о aliere a tineretului nationalitätii conlocuitoare maghiare cu fortéié romäne?ti, au avut un larg ?i favorabil ecou in paginile periodicelor romäne?ti. Citäm ca exemplu ziarul Nafiunea romänä care in numärul din 7 octombrie 1937 scria urmätoarele: „Un interes deosebit pentru noi prezintä, färä indoialä rezolutia privitoare la raporturile dintre romäni ?i maghiari. Ea exprimä dorinta sincerä a unei convie^uiri fräte?ti, cerutä de interesele mutuale, cum ?i de misiunea inaltä ce a?teaptä cele douä neamuri in bazinul dunärean [...] Privind in totalitatea ei «Märturisirea de credintä» de la Tirgu Mure?, ea apare ca о noutate in arena politicii maghiare oficiale, pe care tinde s-о schimbe radical prin democratizare. Faptul nu este indiferent pentru noi, cari sintern osta?ii democrafiei, fiind cä se creiazä factorul comun pentru realizarea inliegend atit de necesare dintre noi ?i minoritán“35. In anii 1938—1939 pericolul räzboiului devine din ce in ce mai iminent. Paralel cu introducerea dictaturii regale, ín patria noasträ se agraveazä exploatarea, teroarea, mäsurile de restricte ?i de represiune orientate impotriva fortelor democratice, antifasciste, comuniste, färä discriminare nationalä. P.C.R. luptä cu for^e sporite pentru realizarea unui front larg ?i unitar antifascist, impotriva propagandei revizioniste desfä?urate de fortéié reactionare horthyste. In ace?ti ani grei Madoszul a luptat in mod deschis pentru realizarea obiectivelor politice ale P.C.R., impotriva instigäriii la räzboi, impotriva revizionismului. Evocind amintirea luptelor comune pentru libertate, duse impreunä secole de-a Si Idem, II. din 1 septembrie 1936, Józsa Béla,... op. cit., p. 119. 35 L. Bányai, Pe fágadul tradifiilor fräfe$ti, Bucure?ti, 1971, p. 201; Turzai Mária, A marosvásárhelyi találkozó (Intilnirea de la Tg. Mure$), Bucure?ti, 1977, p. 188; Arhiva Muzeului judetean Mure?, nr. inv. 4731.
