Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
5 LUPTA INFRÄTITA a oamenilor munch 541 „Noi nu iubim pe magnatul ungur mai mult decit pe boierul román. Noi vrem eliberarea intregului proletariat, vrem sä mänince numai cel care munce?te. Nu putem tolera ca cizma jandarmului sä ne inchidä gura“11. Continuindu-?i cuvintarea, a accentuat sarcinile imediate: „Sä nu a?teptám nimic din partea acélóra care, sub lozincile na^ionalismului, a£r£ä, unul ímpotriva altuia, pe muncitorul román, maghiar ?i sas. Sä ne unim tocmai pentru faptul cä sintern muncitori“12. Lupta pentru egalitatea in drepturi a nafionalitäfilor oprimate, P.C.R.a imbinat-o cu lupta de clasä a maselor muncitoare. In acest sens a luat cuvintul muncitorul tirgumure$ean Csetri János la Congresul din decembrie 1924 al Partidului Maghiar din Romania. ín cuvintarea sa, Csetri János accentua: „[...] nu numai muncitorimea maghiarä, ci intreaga muncitorime organizatá din Románia este gata sä sprijine na^ionalitä^le in lupta lor pentru limbä ?i pentru drepturile lor economice [...] Muncitorimea ?i minoritatea nationalä maghiarä are interese comune, astfei trebuie sä ?i lupte impreunä“13. Drept consecin^ä a acestei curajoase cuvintäri, Csetri János, conducätorul muncitorimii locale, a fost arestat. ímpotriva arestärii nedrepte a lui, muncitorimea din farä a organizat un val de protest. Declararer lui Csetri János privind relaíiile muncitorimii cu minoritáidé nationale i s-а aläturat ?i Anton Pe^an, secretarul regional al muncitorilor forestieri din valea Mure?ului ?i valea Oltului. „[...] Nu ?tiu, ca formal cine 1-a íncredinfat pe Csetri János, sä ia cuvintul ín numele muncitorimii din valea Mure?ului, dar eu, care, impreunä cu Csetri János, de ani de zile stau in fruntea muncitorilor din valea Mure?ului, pót afirma cä tot ce a spus Csetri János la Bra?ov, exprimä nu о pärere personalä de-а lui, ci cele mai curate sentimente ale intregii muncitorimi din valea Mure?ului. [...] dacä eu a?i fi stat in locul lui, la Congresul Partidului Maghiar, poate cu unele cuvinte mai pujin tari, dar tot acela?i lucru a?i fi putut spune, ce a spus ?i el. Iar despre mine, care sint román get-beget, nimeni nu poate spune cä sint un ?ovinist maghiar“14. Dupä interzicerea activitätii legale a partidului, muncitori simpli, romám ?i maghiari, ?i-au pus locuin^ele lor la dispozi^ia mi?cärii ilegale. S-а asigurat ascunderea ?i securitatea membrilor de conducere ai partidului. Nu-i de mirare, deci, cä la sfir?itul anului 1924, intr-un raport poli^ienesc jude^ul Mure? ?i ora?ul Tirgu Mure? sint intitulate „unul dintre centrele periculoase comuniste“15 ?i au fost considerate ca atare ?i in anii urmätori. и Socialismul, [Bucure?ti], XVI, 1922, nr. 171 din 27 iulie. 12 Előre, II. nr. 31 din 30 iulie 1922. 13 A Világ (Lumea), Tg. Mure?, I, din 21 decembrie 1924; Arhiva Muzeului judetean Mure?, nr. inv. 6300, 6304, 7854/10. и Idem, II. nr. 7 din 27 ianuarie 1925. is Arhivele Statului Tg. Mure?, Fond. Prefectura ora?ului Tirgu Mure?, nr, 159/1924.
