Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
534 N. JURCA 14 scarä nationalä, a permis dezvoltarea $i intensificarea activitati fortelor revolutionäre ?i patriotice. In strinsä unitate, muncitorii comuni?ti, sociali$ti $i fára de partid impleteau lupta pentru satisfacerea unor revendicäri economice cu actiunile indreptate impotriva dictaturii, räzboiului ?i fascismului. In numeroase intreprinderi ca „Malaxa“, „Ford-Romänä“, „Lemaitre“, „Gagel“, „Mociornita“, Arsenalul Armatei, Atelierele C.F.R. „Grivita“, A.S.A.M., „Cartea romäneascä“ 5. a. din Bucure$ti, precum la о serie de intreprinderi din Re.?ita, Anina, Ferdinand, Valea Prahovei 5. a. sub influenza comitetelor de front unic, s-au desfä?urat ac^iuni revendicative care, in conditiile de räzboi, imbräcau un pronuntat caracter politic70. Imediat dupä crearea Frontului Unic Muncitoresc, Partidul Social- Democrat a anuntat faptul Internationalei Socialiste ?i partidului laburist englez. О ?tire asemänätoare a fost transmisä §i presei elvetiene71. In acest fei, opinia publicä intemationalä lua act de realizarea unitätii de actiune a clasei muncitoare din Románia, de hotärirea ei de a rästurna dictatura militaro-fascistä, de a actiona in vederea intoarcerii armelor impotriva Germaniei hitleriste, de a alätura Románia coalitiei antihitleriste, de a restabili independenta tärii. Infäptuirea Frontului Unic Muncitoresc din aprilie 1944, in conditiile grele ale ilegalitätii, a fost rezultatul unui proces obiectiv, de acumuläri cantitative §i calitative, care incununa eforturile depuse, decenii de-а rindul, de Partidul Comunist $i de militantii socialisti de stinga. Realizarea unitätii de actiune la scarä nationalä avea multiple semnificatii, atit pentru mi^carea muncitoreascä, a cärei fortä $i capacitate revolutionär se intäreau considerabil, cit $i pentru mi?carea de rezistentä antifascistä in general, intrucit ea a exercitat о putemicä influentä asupra celorlalte forte democratice $i patriotice, gräbind procesul coalizärii lor. „Constituirea Frontului Unic Muncitoresc — subliniazä tovarä?ul Nicolae Ceau$escu — a jucat un rol hotäritor in unirea tuturor fortelor democratice, in cre$terea autoritätii partidului nostru in aliantä cu partidul socialist, a autoritätii clasei muncitoare. Pe aceastä bazä, partidul a putut colabora cu celelalte forte patriotice, inclusiv cu armata, cu palatul, in realizarea obiectivelor de importantä nationalä“72. In acela$i timp, Frontul Unic Muncitoresc a constituit premisa infäptuirii unitätii politice, ideologice $i organizatorice a mi?cärii muncitore?ti din tara noasträ, proces incheiat prin unificarea P.C.R. ?i a P.S.D. in februarie 1948. 70 Gh. futui, Realizarea Frontului Unic Muncitoresc — moment de insemnätate istoricä in lupta de eliberare a poporului román, in Anale de istorie, anul XV, 1969, 2, p. 12. 77 Jurnalul de dimineafä, anul VII, nr. 44 din 5 ianuarie 1945. 7* Nicolae Ceaufescu, Cuvintare la incheierea lucrärilor plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Román din 25—26 martié 1974, in Románia pe árumul construirii societáfii socialiste multilateral dezvoltate, vol. 9, Bucure?ti, 1974,. p. 140.
