Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - II. Istorie

524 N. JURCA 4 mocra^i ac^iomnd pe bazä de front unic muncitoresc la nivelul organi­­za^iilor locale14. Conflictele de muncä, афипйе greviste din anii 1940— 1944 au dat expresie, aläturi de alte афиш, urii clasei muncitoare fa^ä de räzboi ?i de dictatura militaro-fascistä. In anul 1942 P.C.R. a continuat cu perseveren^ä politica sa de unire a fortelor patriotice, antihitleriste. Aceastä linie politicä $i-a gäsit о nouä concretizare in Rezolutia C.C. al P.C.R. „Pieirea sau salvarea poporului román“ din ianuarie 1942, in care se stabilea ca sarcinä pentru comuni$ti „realizarea frontului unic cu social-democralii pe scarä localä, regionalä ?i nationalä“15. Apelul la unitatea clasei muncitoare, a tuturor for^elor antihitleriste este reinnoit in manifestul P.C.R. din 1 mai 194216. Афи­­nile revendicative, mi$cärile greviste desfä?urate in comun de comuni$ti ?i sociali^ti, celelalte forme ale rezistenfei antifasciste, precum §i restruc­­turärile pozitive din conducerea P.S.D. au deschis mai larg perspectiva realizärii intelegerii dintre cele douä partidé muncitore?ti. Partidul Co­munist Roman, situindu-se in fruntea mi$cärii de rezisten^ä antifascists, a reu?it sä ob^inä о serie de succese in mobilizarea maselor de oameni ai muncii la lupta impotriva dictaturii ?i räzboiului, atit in capitalä, cit ?i in provincie. In martié 1942, organele siguran^ei erau nevoite sä recu­­noascä, cä partidul comunist „a reu§it sä creeze la drept vorbind Frontul unic al muncitorilor, din muncitorii social-democrat, na^ional-täräni^ti, legionari §i cei färä partid“17. In ciuda conditiilor grele ale teroarei dictaturii fasciste, P.C.R. a con­tinuat, cu clarviziune §i realism, politica sa de unire a tuturor for^elor patriotice antihitleriste. Concomitent, prin intermediul organelor §i orga­­nizat;iilor sale, prin presa ilegalä, prin organiza^iile de masä conduse sau aflate sub indrumarea sa (Uniunea Tineretului Comunist, Apärarea Pa­triotica, Uniunea Patrio|ilor, Frontul Plugarilor, Madosz), prin munca de lämurire de la om la om, partidul comunist a demascat in faja maselor populare räzboiul hitlerist, a combätut propaganda fascists, a chemat poporul la luptä impotriva regimului dictatorial antonescian, a intre^inut vie convingerea in victoria alia^ilor impotriva puterilor Axei. Nesocotind starea de spirit antihitleristä a maselor populare, precum $i interesele nationale, vreme indelungatä liderii partidelor burgheze au refuzat sä colaboreze cu partidul comunist ?i cu celelalte organiza^ii pa­triotice indrumate de comuni$ti, sub diferite pretexte. De?i erau adep^ii unor manifestäri de opozijie fa^ä de dictatura militaro-fascistä $i de con­­tinuarea participärii la räzboiul antihitlerist, liderii partidelor „istorice“ incercau sä evite dezvoltarea formelor active de rezisten^ä, care ar fi im­plicat афиш energice din partea maselor, de a cäror ridicare la luptä se 14 Vezi: Maria Covaci, Lupta Partidului Comunist Román pentru organizarea ?i dezvoltarea rezistenfei antifasciste in Románia, in Insurecfia din august 1944 $i jsemnificafia ei istoricä, Bucure§ti, 1974, p. 48. 15 Arhiva I.S.I.S.P., cota Ab XXVI—1, nr. inv. 1135. 18 Arhiva I.S.I.S.P., cota A XXVI—1, nr. inv. 1125. 17 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 1, dos. 274, f. 191.

Next

/
Thumbnails
Contents