Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
7 PARTIDUL POPORULUI IN ULTIMTI ANI DE ACTIVITATE 513 cu pe lingá Carol yi a recomandärilor fäcute de ministrul de externe francez, prelungea mandatui premierului in functiune, indirjindu-1 pe Averescu, care avea de suportat, in acelayi timp, atit atacurile formatiunilor politice adverse cit yi defec|iunile intervenite in propriul sáu partid48. La inceputul anului 1935, Partidul Poporului deciara cä dominá situa^ia politica, hotärind, in aceste circumstance, sä treacä la punerea in practicä a clauzelor inscrise in acordul cu liberalii georgiyti47. Drept urmare, in lunile ce au urmat, cele douä partidé au desfäyurat о serie de acCiuni politice comune, prezentind acordul ca avind „o important coviryitoare pentru normalizarea vie^ii noastre publice“. Se hotära ca paciul sä räminä deschis yi altor partidé politice care ar dori sä lupte contra unui „guvem färä busolä“48. Totodatä, Partidul Poporului se ridica impotriva prelungirii stärii de asediu yi a cenzurii, considerind adoptarea acestei mäsuri drept un simptom al crizei guvemamentale49. In primävara aceluiayi an, colaborarea Al. Averescu—Gh. Brätianu a devenit tot mai evidentä, iar pactul incheiat intre Partidul Poporului yi Partidul National Liberal a primit titulatura de „Front constitutional“50. Profitind de criza acuzatä de formatiunea ministerial, gruparea averescanä a dédanyát о nouä campanie opozitionistä, prm care incerca a demonstra cä ea reprezenta singurul organism politic capabil de a prelua succesiunea51. Dar, nici de aceastä datä, chiar dacä actiona aläturi de Gh. Brätianu, mareyalul nu avea yanse de a fi readus la guvem52. El ytia acest lucru, dar continua sä-1 secondeze pe Gh. Brätianu care, la inceputul lunii septembrie 1935, declara cä „Frontul constitutional“ yi-a inceput activitatea pentru „descätuyarea“ tärii. Aderarea temporarä, in septembrie 1935, la actiunea initiatä de „Frontul constitutional“, a Blocului Cetätenesc pentru Mintuirea färii yi a Cruciadei Romänismului, douä grupäri politice de dreapta, nu avea semnificatia unei colaboräri a mareyalului cu Gr. Fortu yi M. Stelescu53. Adeziunea acestora la programul Frontului a fost posibilä datoritä lui Gh. Brätianu, cel care a transformat acordul cu Partidul Poporului intr-o manifestare politicä ce-yi propunea sä actioneze deasupra partidelor, militind pentru transformarea sufleteascä a tärii, protectia elementului et-48 Bibi. Acad., Arhiva A. C. Cuza, IV—9; Florea Nedelcu, op. cit., p. 89; N. Iorga, op. cit., p. 189. 47 Indreptarea din 3. I. 1935, p. 4 ?i 10. I. 1935, p. 1. 48 Idem, din 2. III. 1935, p. 1; Bibi. Acad., Corespondenfä, Fond G. I. Brätianu 11 S cdIÍT ’ G' Bratianu cätre Gr. L. Trancu — Ia$i, 16 martié 1935. 48 Indreptarea din 14. III. 1935, p. 1; Bibi. Acad., Arhiva Al. Averescu, I, varia 2. 88 Indreptarea din 27. V. 1935, pp. 1, 4. 81 Arh. St. Bucure?ti, Fond Achizitii noi, Pachet MMCMLXIV/4 (21 septembrie 1935); Indreptarea din 13. VIII. 1935, p. 1. 82 N. Iorga, op. cit., p. 267. 82 Indreptarea din 30. IX. 1935, pp. 1—2 ?i 1. X. 1935, p. 2; Mihai Fätu, Ion Spälätelu, Carda de fier, Bucure?ti, 1971, p. 131. 33 — MorUlo vol. VIII
