Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - II. Istorie

27 RELATU CULTURALE ROMÄNO-MAGHIARE ,501 mian a executat decorul „cu intuite finä“, iar compozitorul Sabin Drägoi a asigurat fundalul muzical sugestiv, servind admirabil textui. Actorii maghiari s-au integrat elanului artistic al acestei echipe. Astfel cä spec­­tacolul a reu§it sä fie „о särbätoare a artei, care a infract gíndurile §i a apropiat inimile/in cultul neprihánirii .. ,75. Dupá informata lui Ion Chi­­nezu din cronica citatä la acest spectacol, rezultä cá piesa a fost, dupá Cluj, jucatá la Oradea $i la Timisoara. In domeniul artei filmului s-au inregistrat ín 1933 §i 1934 citeva in­­cercäri de colaborare íntre Bucure$ti si Budapesta. In 1933 stúdióul „Hunnia“ a propus regizorului Jean Mihail sä tumeze varianta romá­­neascá a filmului Trenul fantomá. Varianta maghiarä fusese realizatá dupá о piesä a englezului Rindley. Filmül s-а turnat in variantá romá­­neascä, avínd scenariul semnat de Victor Eftimiu, care a participat la fil­­märile din stúdióul „Hunnia“. Acéláéi studio, in acela$i an colaboreazä cu Jean Mihail pentru turnarea variantei románe$ti a filmului Marie, le­gende hongroise. Scenariul a fost scris de N. D. Cocea. Ambian^a filmu­lui a fost localizatá $i a rulat sub titlul Prima dragoste. $i-au dat con­cursui tenorii Operei din Cluj, Dinu Bädescu $i Tom el Spátaru §i arti?tii Teatrului National din Bucure$ti, Stroe Atanasiu §i V. Roman. Muzica a fost compusä de Liviu Floru. О parte din filmári au fost fácute in satui cu populate mixtä Suceag, de lingä Cluj, cu concursui sátenilor. In 1934 s-а infiinfat Industria Romänä de Filme Sonore, avind in frunte pe Ion Pillát, Tudor Vianu, Ion Cantacuzino, Jean Mihail. Opera­tor era Bécsi József, inginerul de sünét Orbán Ferenc care a participat in 1939 la turnarea filmului Se aprind fácliile de Al. $ahighian. Prima realizare a acestei institute a fost filmül documentar Románia. In deve­­loparea ?i multiplicarea filmelor a participat firma Kovács $i Faludy din Budapesta. In anii rázboaielor balcanice — Film Company din Bucure^ti a turnat о coproducfie románo-danezo-maghiará intitulatá Furtul de la Arizona76. Rela^iile personale ale scriitorilor, ale muzicienilor, plasticienilor, oa­­menilor de culturá din perioada 1933—1944 pót forma ele insele obiectul unei vaste lucrári. Spa(iul studiului nostru nu ne permite ample inves­tigatu, referiri la aceastá temä. Ne vom rezuma sä spicuim citeva aspecte pe care le consideräm reprezentative pentru dorinfa intelectualilor ro­­mäni §i maghiari de a-?i cunoa$te reciproc infäptuirile, de a le difuza ?i de a milita pentru umanism. Dintre scriitorii romäni, cel care a urmat о linie consecvent demo­­craticä §i umanistä in raporturile sale cu arti?tii maghiari a fost Emil Isac. Casa lui Emil Isac este о märturie vie a generozitätii cu care s-a deschis Isac contemporanilor säi, indiferent de nafionalitate. Din perioada 75 Ion Chinezu, Cruciada copiilor la teatrul unguresc din Cluj, in Gind romä­­nesc, VIII (1940), nr. 1—4, p. 94. 76 Pentru informa(i. le privind paragraful despre film v. Gheorghe I. Bodea, A román—magyar filmkapcsolatok múltjából, in Korunk, XXVIII (1968), nr. 8 (au­gust), pp. 1242—1246.

Next

/
Thumbnails
Contents