Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
15 ASEZAREA COTOFENI DE LA §INCAI (II) 49 presiunile cu unghia sau cu un instrument anumit; C) impunsäturile succesive; D) ornamentul in relief ?i E) ornamentarea prin picturá (pi. XX). Prímül procedeu tehnic — incizia — se intilne?te fie sub forma unor striuri superficiale sau a unor linii subtiri, fie sub forma unor ^änpilete late, adinci. Chiar dacä aceste $ántulete sint executate cu ajutorul unui instrument cu virful bont, prin apäsarea piezi§ä sau repetatä, ele nu dau aspectui unor motive canelate, cum se considera in literature culturii. A1 doilea procedeu tehnic — impresiunile — a fost realizat fie cu unghia, fie cu un instrument, utilizat voit sau intimplätor, pentru a da vaselor о forrná esteticä. Ornamentarea prin impunsäturi succesive (linii brázdate) este realizatä cu un virf ascu(it sau bont, sub forma unor incizii succesive simple, mai inguste sau mai late, dispuse in diverse moduri. In anumite cazuri, acest procedeu tehnic este inso(it de incrustare, pastä albä introdusä in incizie, probabil pentru a fi evidenfiatá §i mai mult estetica decorului. Ornamentarea in relief cuprinde elemente de decor aplicate (preeminence, gurguie, creste, briuri, „boabe de linte“ etc.). Cea prin pictura se reduce la citeva fragmente de vase mari (sectiunile Аг, D); ele au ürme de picturá crudá, ro§ie, aplicatá pe suprafafa matá, sub forma unei pelicule sub(iri, práfoase, friabile. Analiza ceramicii din a?ezare aratá cá, sub aspect ornamental, ea are cel mai räspindit decor — cel cu impresiuni (38,5%), urmat de decorul realizat prin incizie (31,7%). Ornamentarea in relief ocupä locul al treilea (18,2%) dintre procedeele tehnice, fiind urmatä de ornamentarea prin impunsäturi succesive (11,3%) §i prin picturá (0,03%) (pl. XVI). In majoritatea cazurilor decorul se combinä. Uneori acela§i mod de ornamentare este dispus in diverse forme pe vas; alteori se intilnesc in decora(ia vasului moduri diferite de ornamentare. Incizia, ca element de decor singular, este destul de räspinditä in ornamenta(ia ceramicii. Ea se intilne§te fie sub forma unor linii subtiri (pl. IX/1, 2; XI/2; XIII/2; XX/1; XXII/1-7, 9-11, 33)), fie sub aceea a unor striuri superficiale (pl. XX/2; XXII/1, 6, 7, 9, 10; XI/2; XIV/4; XV/3; XX/3), dispuse pe gitul, umärul sau corpul vaselor. In numeroase cazuri ea este prezentatä si pe tortile vaselor (pi. IV/1; XXII/30, 35). Decorul incizat poate fi constituit din una sau mai multe linii verticale, paralele (pl. XX/1-2; XXV/9, 13-16, 18, 20), uneori intrerupte (pi. XXII/2, 9, 10), situate deseori pe umärul (pl. XXII'6, 7, 9-11. 33), alteori pe corpul vasului (pi. XXII/1, 4, 6, 11, 33) sau — in multe cazuri — din linii verticale sau oblice, paralele, suprapuse de linii orizontale, paralele, care se constituie frecvent in benzi, acoperind suprafata vasului (pi. XX/3; XXII/1, 6). ln ceramica a?ezärii acest mod de ornamentare este des intilnit §i combinat. In aceste cazuri inciziile sau striurile sint in retea clasicä, elementele decorative íntretáindu-se ordonat. regulat, formind patrate (pl. VII/3; VIII/1; XX/4; XXII/21, 22). In numeroase cazuri reteaua este 4 — Marisla vol. VIII
