Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
19 RELATU CULTURALE ROMÄNO-MAGHIARE 493 problema vietii culturale maghiare, a literaturii, a stiinjei, presei, invä^ämintului in limba maternä etc. ín hotäririle Intílnirii, in „Credoul“ ei a fost subliniatä „dorinja cunoa$terii ?i in^elegerii dintre popoarele convietuitoare de aici pe calea tälmäcirii reciproce a realizärilor spirituale ale celor douä popoare“43. Opinia publicä, presa romänä, maghiarä, germanä progresistä, antifascistä ?i democrat-burghezä din tarä au urmärit cu un interes deosebit lucrärile Intilnirii de la Tirgu Mure?. Unele gazete §i reviste din Cehoslovacia, Ungaria, Jugoslavia, Uniunea Sovieticä, Franta etc. au publicat de asemenea stiri ?i aprecieri pozitive despre insemnätatea Consfätuirii tinerilor intelectuali maghiari din Románia. Gazeta democraticä Lumea romäneascä (ai cärei redactori erau Zaharia Stancu ?i Constantin Clonaru) in cursul lunii octombrie 1937 a dedicat acestui eveniment о suitä de articole. ín numärul din 7 octombrie 1937 al acestei gazete se relata: „Cu о putere de in^elegere sporitä asupra evenimentelor, generafia tinärä a maghiarimii din Ardeal, exprimä prin glasul d-lui Kacsó Alexandra, necesitatea ?i vointa unei orientáld noi“. «Vrem sä ie$im din acest impas blestemat — sint citate cuvintele lui Kacsó Sándor — ?i pentra aceasta trebuie sä däm poporalui о idee in care fiecare strat social al maghiarimei sä-?i gäseascä lini?te si tel de muncä ?i pentru care sä merite sä luptäm, sä vedem in ea posibilitatea ?i chiar asigurarea valorilor noastre populare, culturale si morale, färä ca sä venim in contradictie du$mänoasä cu scopurile politice ..., istorice ale poporalui román .. .»“44. In articolul intitulat Congresul de la Tirgu Mureß, scris de Constantin Clonaru se aprecia cä: „Tinerimea maghiarä, mai realistä, si cu mai multä intelegere pentru ceasul de fafä si pentru ceasul de miine ... infelege sä träiascä in fräjie cu poporul román cu care in multe ceasuri grele ale istoriei a impärtit necazurile, pentra cä plugarii romäni si plugarii maghiari au purtat aceleasi greutäfi si au indurat acelea$i nevoi“. „Kacsó Sándor, redactor al ziarului Brassói Lapok — continua autorul aríicolului susamintit din Lumea romäneascä — a tratat in fata congresului de la Tirgu Mure?, intr-o .formä magistralä, problema nationalitätii maghiare din Románia, ?i depäsind cadrul strimt al ranorturilor dintre о minoritáié ?i majoritate a exprimat necesitatea colaborärii intre cele douä popoare: íntre Románia si Ungaria, intre democratia romänä si democratia maghiarä. Dl. Kacsó Sándor si-a sprijinit referatul pe realitäti si a invocat in fa^a congresului si a poporalui román, cuvintele episcopului Sterca ßulutiu, primul pre?edinte al «Asociafiei transilvänene pentru cultura poporalui román»: «Märturisim in fata lui Dumnezeu $i a oamenilor cä nu ne vindem nici unei reacfiuni din orice loc ?i sub orice forrná ar veni. Dar spunem hotärit in fafa tuturor cä nu ne supunem nici unei másuri care neagä drepturile noastre egale cu popoarele conlocuitoare. Acei care sint impotriva cerin^elor noastre nationale juste, sint ímpotriva dreptä-43 Idem. p. 7. 44 Lumea romäneascä, din 7 octombrie 1937. p. 3.
