Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
480 M. TURZAI, S. SIN, К. OLOSZ 6 ro?i alti participanti. Dacä amintim cä dintre intelectualii maghiari prezenti de-а lungul anilor la cursurile de varä ale Universitätii, cifra participantilor se ridicä la circa 1500, faptul este, eredem, edificator pentru caracterul intr-adevär popular al acestei citadele a ?tiintei. Dacä la Välenii de Munte in perioada 1930—1940 se continua о traditie, in cadrul P.E.N.-Clubului román despre о activitate realä de colaborare culturalä romäno-maghiarä se poate vorbi dupä 1930, ?i mai precis dupä 1932 cind s-а infiintat subsecta maghiarä a P.E.N.-Clubului román. La $edinta de constituire a subsectiei maghiare au fost prezenti pre?edintele P.E.N.-Clubului román, Victor Eftimiu, secretarul-?ef Emanoil Bucufa ?i Ion Breazu. Ca pre?edinte al subsectiei maghiare a fost ales Bánffy Miklós. In ce prive?te rostul P.E.N.-Clubului iatá ce seria in 1934 secretarul?ef al sectiei románé, Emanoil Bucuta: „P.E.N.-Clubul are rostul, intre propriile lui hotare, sä faeä in fölösül conlocuitorilor, cind ei sunt de altá limbä §i culturä, ceea ce urmäre?te sä ajungä in lumea färä hotare a scriitorilor de pretutindeni“12. In continuare Bucufa caracterizeazä subseefia maghiarä a P.E.N.-Clubului, cu sediul la Cluj ca „intiia formä de colaborare, sincerä ?i efectivä, intre scriitorii romäni ?i unguri“. Intiiul pas in activitate a fost un ciclu de conferinte initiat de subseefia maghiarä in toamna anului 1933 la Cluj. Ciciül a fost inaugurat in 7 octombrie 1933 in prezenta lui Emanoil Bucuta la Clubul Ziari?tilor in Cluj prin „conferinta extrem de bogatä in amänunte“, „plinä de documente“. a profesorului Bitay Árpád care a vorbit despre relatiile romäno-maghiare in trecut. In sala Clubului Ziari?tilor au fost prezenfi la debutul acestei aefiuni сса о sutä de auditori, scriitori ?i redactori ai presei maghiare ?i románé din Cluj. Din partea intelectualitätii románé au mai participat pe lingä Bucuta, Ion Chinezu, Ion Breazu, Ilie Däianu. Cuvintul introductiv a fost rostit de Bánffy Miklós. I-a ráspuns Emanoil Bucuta din partea sectiei centrale a P.E.N.-Clubului. ín cadrul acestui ciclu s-au mai tinut urmátoarele conferinte: Gyalui Farkas a vorbit despre Caragiale; Kabdebó Erna, profesoarä la Tirgu Mure? a vorbit despre Muza lui Eminescu. Conform impresiilor lui Ilié Däianu, conferinta aceasta a fost deosebit de reu?itá. Conferentiara a expus liber, citínd „in rostire färä gre? versuri sonore din Eminescu“ pe care apói le-а dat in traducerea maghiarä a lui Kádár, Berde Mária, Kibédi13. Jancsó Elemér a prezentat raporturile lui Ady cu románii intr-o expunere „foarte interesantä prin conceptie“. Autorul a insistat asupra luptei democratice a lui Ady pentru buna intelegere dintre romäni §i unguri, asupra prieteniei cu Goga. Kováts József, un tinär ziarist „cu frumoasä pregätire“ a fäcut о incursiune in istoria teatrului romänesc in Ardeal, incepind cu primele inceputuri de pe vremea Vlädicului Grigore Maior de la Blaj, axindu-se apoi pe popasul lui Matei Millo la Cluj. i* Emanoil Bucuta, P.E.N. — Clubul romän, in Boabe de Griu, V (1934), nr. 5, p. 298. 13 Idem, Conferinfele P.E.N. — Clubului din Cluj, in Boabe1 de griu, IV (1933). p. 750.
