Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
13 FRÄMlNTÄRI TARANE$TI IN 1922—1940 463 Sub presiunea amenin^ärilor ^äranilor care ?i-au „pus toatä increderea in aplicarea cinstitä a reforméi agrare“ ?i de teama izbucnirii unei räscoale, Comitetul agrar, la 19 septembrie 1924, hotärä?te sä se dea comunei Lunca Bradului о parte din suprafata solicitatä. In anii care au umat, din cauza manevrelor mo?ierilor ?i a tergiversärii constituirii pä?unii comunale, ^äranii s-au ridicat din nou la luptä. Aceasta cu atit mai mult cu cit, la 5 iulie 1928, Comitetul agrar respinge cererile comunei Lunca Bradului, sub motivul cä „instanda de fond a examinat cu deamänuntul nevoile de pä?une ale comunei, a expropriat ?i i-a atribuit atita pä?une la cit are dreptul dupä lege in raport cu numärul locuitorilor si cu ocupa^iunea lor“40. De asemenea, Comitetul agrar, a anulat, in toamna anului 1930, hotärirea Comisiei jude^ene Mure? de a expropria din domeniul Bänffy о nouä suprafa^ä pentru a fi transformatä in pä?une comunalä, pe motivul cä s-а violat art. 139 din Legea agrarä ?i principiul autoritása lucrului judecat in sensul cä nu se putea trece la о nouä expropriere chiar dacä „in realitate numärul capilor de familie ar fi mai mare decit cel stabilit cu ocazia primei exproprieri cäreia i-a servit de bazä“41. Impotriva deciziei Comitetului agrar s-au ridicat nu numai täranii dar ?i Consilieratul agricol jude^ean pe motivul cä aceastä suprafata, aflatä in apropierea comunei, a servit din 1918 numai pentru intre^inerea vacilor de lapte ale locuitorilor. In raportul inaintat la 9 martié 1931 Directoratului ministerial Cluj se subliniazä, de asemenea, cä ín cazul ín care nu se revine asupra acestei hotäriri, nu-?i asumä „räspunderea situaSiei din aceastä comunä, spiritele fiind foarte agitate, intrucit s-a lovit greu in existen^a lor“. La 17 martié, Directoratul Cluj inainteazä un raport Ministerului Agriculturii ?i Domeniilor, in care se cere sä se revinä asupra hotäririi luate deoarece s-а comis о „gravä abatere de la Legea agrarä“ läsindu-se „o comunä neimproprietäritä cu pä?une cind sint posibilitäSi pentru satisfacerea ei“42. Impotriva hotäririi Comitetul agrar s-а ridicat ?i prefectura judejului care, in raportul din 18 martié 1931 adresat Ministerului Agriculturii ?i Domeniilor, aratä cä prin aceastä decizie, comunä a ajuns intr-o situate extrem de criticä, intrucit in urma scutirii acestei pä?uni nu se aflä alt loc apt pentru acest scop“. Aceastä atitudine a prefectului a fost determinatä, in primul rind, de teama revoltei populaj;iei. „Din acest motiv — sublinia prefectul — popularia se agitä ?i dupä pärerea noasträ pe drept cuvint intrucit proprietarii acestui teren au intinse proprietäti — atit in aceastä comunä cit ?i in comunele invecinate — ?i nu aveau nici о lipsä de aceastä pä?une, care insä era cu atit mai necesarä locuitorilor acestei comune. Pentru a puné capät agitari, vä rugäm d-le ministru sä binevoiti a interveni la Comitetul agrar ca in contextui precedentelor create sä revinä asupra hotäririi menponate ?i sä restituie pä-40 Idem, dos. 7/1930, f. 24. 41 Idem, dos. 24/1927, f. 6. «2 Idem, f. 10—11.
