Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
448 M. $TIRBAN 38 lor, mai mare decit puterea economicä, la capátul unui lung §i istovitor räzboi, ei au cultivat cu däruire, cum au putut §i cu ce au putut, pämintul lor, de au avut, sau cél luat ín arendä forfatä. Spre deosebire de tärani, marii proprietari, impreuná cu marii arenda§i, n-au asigurat, ín aceea§i mäsurä, in perioada 1919—1921, eonditiile necesare culturilor agricole, fie din lipsa inventarului, a semintelor, fie, mai ales, datoritá relei lor credin^e. Institutiile agricole ce §i-au desfáíjurat activitatea in aceea perioadá: ?colile agricole, economistii agrariení ai Transilvaniei, in general, printr-un efort comun au cäutat sä contribuie la realizarea unei economii agrare unitare §i intensive. Eforturile lor au fost íncununate de succes in ce priveste príma problema au rämas doar läudabile, dar neímplinite, cele legate de intensificarea agriculturii. Au avut loc, färä indoialä, §i in aceastä problema nu numai tendinfe teoretice ci §i realizári practice. Avem in vedere culturile pe unele mosii ale marilor proprietari, ale burgheziei sáte§ti, ale unei páturi din rindurile färänimii mijloca?e, de la cimpie mai ales, ale färänimii bänäfene, indeosebi. Si la unii §i la alti plugul schimbätor cu bräzdar de fier, grapa cu collare de fier, semänätoarele de griu §i prä$itoarele de porumb erau nu numai mai bine cunoscute, ci si mai larg räspindite, in timp ce la restul gospodäriilor täräne^ti, sporite numeric, au continuat sä predomine uneltele traditionale. A continuat, de asemenea, sä se practice ogorul negru aläturi de culturile intercalate, sä se cultive cu precädere culturile cerealiere, dar sä pátrundä, in acela^i timp, §i plantele textile. S-а cultivat in general ceea ce mersul vremii ingäduia §i ceea ce piata interna sau externä solicita mai mult §i plätea mai bine. Producliile agricole obtinute in Transilvania n-au situat provincia, cantitativ, pe primul loc. Au fost semnalate dese aprovizionäri cu cereale ale unor judete din Transilvania de pe piata altor judete din vechea Romänie. Cifrele inregistrate de statisticele agricole ale anilor 1919—1921 consemneazä insä о cre?tere a productiei agricole din Transilvania ?i о dezvoltare a §eptelului de animale. Comertul cu produse agricole §i animaliere a cunoscut §i el calea dezvoltärii treptate. Cel intern, desfä$urat sub controlul organelor de resort, cu practicarea sistemului permiselor, a fost declarat apói liber spre sfirsitul perioadei cercetate §i unitar, condus dupá legi unice pe íntreaga tará. Tirgurile säptäminale ?i de tarä au ráspuns in anul 1919 cu greu problemelor foarte spinoase, legate de aprovizionarea populatiei §i au favorizat ín anii 1920 §i 1921 un schimb comercial foarte intens. Pe piata internä se realizase astfel un schimb de produse íntre vinzätorii §i cumpärätorii venit din toate provinciile tárii, a^a cum dorise mereu §i de multá vreme poporul román. Nu mai erau granite vamale intre fratii aceluia$i neam, dupá cum nu mai erau, incá din decembrie 1918, nici granite politice intre fiii aceluia§i stat. A fost strábátut in perioada 1918—1921 un drum cu multe ímpliniri de ordin national-politic §i social-economic, impliniri pe care poporul román le-a inseris in anii marelui avint revolutionär prin vointa sa nesträmutatä.
