Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
9 AßEZAREA COTOFENI DE LA $INCAI (II) 43' pinditä in secfiunile Ai Аг, С, D, E §i G3. De§i au о largä räspindire, nu s-а descoperit decit о canä intreagä (pl. VII/3; VIII/1). Ea are о culoare cárámizie §i a fost modelatä grosolan. Peregi — gro§i, cu multe impuritäti. Toarta pomitä de pe buzá se oprea pe umär. In partea superioarä ea avea 0 creastä. Fundul — profilat. Corpul cänii a fost decorat cu benzi de incizii oblice in retea. Descoperitä in nivelul inferior al sectiunii E. Dimensiunile: inälfimea — 9,5 cm; diametral maxim — 8 cm; diametrul bűzei — 8 cm; diametrul fundului — 5,7 cm; toarta, in bandä, fragmentatä, avea läfimea de 1,9 cm. Varianta VI b (pl. II/ b; VII/4; VIII/2) Cuprinde cäni cu corpul bombát, gitul cilindric, fundul plat. Cänile au torti care pornesc din buzä sau depä§esc búza $i se opresc deasupra umärului. Forrná mai putin frecventä, räspinditä in sectiunile C, D, G3 ?i K. Din asezare provine 0 singurä piesä intreagä (pl. VII/4; VIII/2), cenu§ie-cärämizie. Cana are perefü subfiri, modelafi dintr-o pastä finä. Marginea — dreaptä, fundul — drept, u§or profilat. Toarta, suprainältatä, in bandä latä, are ^änfuire medianä. Descoperitä in zona mormintului (lingä bazinul uman; — 1,60 m; caseta G^). Dimensiunile: inälfimea — 12,7 cm; diametrul maxim — 13 cm; diametrul gurii — 7,5 cm; dia-" metrul fundului — 7 cm; lätimea tor/ii — 2,5 cm. Varianta VI c (pl. II/VI c; VIII/3). Are gitul inalt, corpul scund, bitronconic, fundul drept. Toarta micä, tubularä, porne§te de pe buzä ?i se opreste in partea superioarä a gitului. Formä singularä. Se cunoa^te о singurä canä fragmentarä (pl. VIII/3), descoperitä pe platforma locuinfei nr. 4. Dimensiunile: inälfimea — 12,2 cm; diametrul maxim — 9,2 cm; diametral gurii — 8,3 cm; diametrul fundului — 4 cm. Cesti (pl. II/VII a-c) Au fost incadrate in acest tip indeosebi formele de dimensiuni mici. Pentru a le deosebi de cäni am indus in acest tip vasele mai mult late decit inalte, care au mijlocul corpului bombát, deschiderea la gurä mai largä, fundul arcuit. In ceramica a$ezärii, ce§tile au mare frecvenfä, ocupind locul al treilea, dupä vasele de provizie ?i strächini. Ele au fost, ca §i cänile, modelate dintr-o pastä finä ?i au, in general, о ardere bunä. In majoritatea lor au culoarea cärämizie, cenu§ie sau neagrä. Unele, prin dimensiunea lor, ar putea fi considerate ce§cute. De$i frecventä lor este mai mare in ceramica a?ezärii, nu toate exemplarele descoperite pot fi incadrate tipologic. Starea proastä in care s-au conservat face ca un mare numär de ce§ti fragmentare sä nu poatä fi incadrate intr-o forrná sigurä tipologicä. Restül ceíjtilor se inscriu, prin profilul lor, in trei variante (VII a, VII br VII c). Varianta Vila (pl. IX/3; ХД, 11, 12, 14; XI/10). Cuprinde ce§ti cu gitul scurt, cilindric, marginea, in cele mai multe cazuri, dreaptä, corpul arcuit. Deschiderea gurii mai micá decit lätimea
