Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
414 M. $TIRBAN 4 conditii noi. In primii ani de dupä intiiul räzboi mondial puteau fi intilnifi in satele judefului Sibiu pricepufi §i harnici gospodari románi §i sa§i, cultivind, acolo unde era §i atit dt era posibil, pämintul arabil, cu principalele culturi de cereale, in proporfii schimbate intre el de la sat la sat, in funcfie de calitäfile fizice ale pämintului. Puteau fi intilni^i, de asemenea, la strinsul recoitelor de fin §i fructe, cu cirezi de vite la pä§unat, ca täietori de lemne, dar mai ales cu oile, in special färanii din satele märginene. Urma§ii vestifilor bad, ce au cutreierat in veacul trecut §i chiar mai inainte celelalte provincii romäne§ti — si numai pe acestea — au rämas la ei acasä sau mai aproape de ea, in muntii pe care din toate puterile lor au dórit, ca §i vecinii lor fägärä§eni, sä devinä a lor. Pe alocuri a inceput sä se creeze §i mici industrii de prelucrare a laptelui sau a linii. La prima indeletnicire au rämas mesteri neintrecufi tot romänii märgineni, iar la a doua, in postävärit, au definut intiietate sa§ii sibieni6. Reliefül íji suprafata agricolä am väzut cä nu-i avantaja pe iocuitorii acestui tinut. Nici numärul populatiei agricole nu aseza Sibiui in rindul judefelor cu о populatie agricolä densä. Aceasta a atins la 1919, abia 65,2°/o din suprafata judetuiui sau in cifre absolute 111.874 locuitori ai satelor se ocupau cu agricultura. Tinutul scäldat de apele Tirnavei Mari §i ale Tirnavei Mici a fost deseris de Silvestru Moldovan, care cutreierase satele ardelene cu putinä vreme inainte de izbuenirea primului räzboi mondial, ca un pämint fertil, cu climä „stimpäratä“, caldä cu exceptia Agnitei, färä munfi spectaculo^i sau codri romantici, prielnic culturii vitei de vie §i hameiului7. loan Mure§an, tot intr-o descriere a Transilvaniei, chiar din perioada cercetatä de noi, gäsise dealurile ce se intind in cursul mijlociu al Tirnaveior bräzdate de frumoase päduri de stejar, bätute de zone cu vii, iar pe ceie din cursul inferior mai gola§e, comparíndu-le cu un colt al cimpiei din nordul Mure§ului8. Amindoi autorii au vorbit de cultura cerealelor, a vitei de vie §i, mai putin, de cre§terea vitelor. loan Georgescu, care fäcuse $i el popasuri pe valea Tirnavelor, a intilnit pe Iocuitorii lor la lucrul cimpului, adicä cultivind cereale, practicind viticultura si pomicultura, fiind, recunoa^te autorul, foarte vestite viile de pe Tirnave, dar constatä in acelasi timp cä täranii tineau §i vite frumoase9. Oricum, regiune cu pufin §es §i munte, bogatä in dealuri gola§e sau impädurite, ea era prielnicä agriculturii in anii 1919—1921 si Iocuitorii säi si-au gäsit inde’etniciri in cultura cerealelor. viticulturä, pomiculturä si cresterea animalelor. Imaginea satelor de pe Tirnave, oamenii si locurile lor, poate fi reconstituitä ?i prin intermediul datelor statistice, ca si in cazul celorlalte judefe. In Tirnava Mare, de exemplu, populafia agricolä era in 1919 de 6 M. Stir ban, Aspecte ale situafiei social-economice a f äränimii din judeful Sibiu intre anii 1919 — Vorsehungen, ВЛЭ, 12, nr. 2,pp.33—44. 7 S. Moldovan, ArdealulI, pp. 81—87. 8 I. Muresanu, Ardealul..., p. 52. 9 I. Georgescu, Prin Románia. Partea I-a. Ardealul, Sibiu, 1922, pp. 203—204.
