Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
36 VALERIU LAZAR 2 se constatá un slip exterior. Specia este prezentä in forme de vase mijlocii $i mari. a3) Ceramica grosolanä de uz gospodäresc, comun, specia cea mai numeroasä. Arsä in maré parte incomplet, ea este confectionatä dintr-o pastä mai pu(in främintatä §i contine multe impuritäti (pleavä, paie tocate, pietricele, micá, cioburi mäcinate márunt, rar scoici pisate). Peretii, in general gro§i, sint poro§i, zgrunturo§i, aspri la pipáit. Inveli§ul lor este acoperit uneori de о crustä subtire de calcar, care s-a depus in timpul sedimentárii vaselor. Specia se intilne§te indeosebi la vase mari. Culoarea predominantá — cärämizie, rar ro§ie sau eenu^ie, nu este insä unitarä. Din cauza arderii incomplete §i inegale, unele vase, arse intr-o atmosferä reducätoare, au о culoare cenu§ie mai inchisä sau mai deschisä. Culoarea brun-cenu§ie se intilne§te la citeva exemplare fragmentare. Unele fragmente de vase mari, numeric putine, au inveli§ul acoperit cu slip §i u?or lustru. Se constatá din analiza ceramicii cä tehnica arderii uneori deficitarä se reflectä in culoare, care variazä deseori in cazul unui fragment de vas. In ansamblu, in ceramica asezärii predominä, exceptind nuantele, culorile: cärämizie (63%), cenu^ie (26%), neagrä (7%), $i ro?ie (4%). b. Forme. Categoria cea mai numeroasä §i mai bogatä dintre vestigiile asezärii, ceramica descoperitä este in cea mai mare parte a ei fragmentarä. Ca atare, existä serioase dificultäti in stabilirea unui repertoriu complet al formelor vaselor. Dificultatea e §i mai mare indeosebi in cazul precizärii tipologiei vaselor mari, care nu s-au conservat decit fragmentar. Cu toatä aceastä stare de lucruri, specificä, cum am amintit, indeosebi vaselor mari, dar uneori §i altora, ceramica asezärii poate fi clasificatä tipologic. Tipurile de vase pot fi reconstituite prin sprijinul profilúim fragmentelor lor §i al analogiilor cunoscute. Ca atare, ceramica asezärii poate fi clasatä in nouä tipuri (pl. II): vase de provizie (I), castroane (II), vase cu umär rotunjit sau ascutit (III), strächini (IV), vase globulare (V), cäni (VI), ce?ti (VII), forme aparte (VIII) si vase miniaturale (IX). Vase de provizie (I; pl. II). Constituie tipul cél mai räspindit in a§ezare. Incadräm in tipul acesta categoria vaselor mari cu corpul bitronconic (pl. II// a, I b) §i amforele (pl. II/I c). Vase cu corpul bitronconic (pl. II// a, I b). Definirea unor fragmente ca apartinind vaselor de acest tip о dau citeva elemente specifice si, in cazuri mai rare, analog:ile. Elementele specifice sint: dimensiunea foarte mare, grosimea mare a peretilor st compozitia pastei. Ca inältime vasul de provizii are cca. 0,50—0,80 m, iar diametrul maxim al corpului atinge cca. 0,50 m.
