Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
5 1 DECEMBRIE 1918 IN ZONA REGHINULUI 36Э rea gärzilor nationale. Cu acest prilej a fost lansat un apel avind titlul „La arme! Pentru Pace! pentru neam ?i pentru lege“. Avind un caracter mobilizator, cheamä populata romäneascä sä se inroleze in gärzile nationale pentru apärarea ordinei ?i a sigurantei publice. „Chemäm deci pe fiecare fiu brav ?i sänätos al natiunii noastre ca färä nici о aminare sä se prezinte la comandantul legiunii romäne?ti din Reghin... Ofiteri romäni sub steag romänesc ?i cu о comandä romäneascä vor conduce pe ace?ti voinici romäni sä sustinä in caz de lipsä ?i sä restabileascä ordinea ?i siguranta publica, unde acestea ar fi tulburate in paguba neamului nostru“. Tot cu aceastä ocazie, in ?edinta din 14 noiembrie 1918 a Consiliului National Román, sublocotenentul Iuliu Morar, venit de la Cluj cu manifeste ?i indrumäri necesare, a fost insärcinat cu organizarea gärzii romäne?ti din Reghin17. Citeva zile mai tirziu, in 18 noiembrie, ia fiintä garda national romänä, la inceput cu 3 ofiteri ?i 9 soldati. Comandantul gärzii románé a judetului este cäpitanul Nicolae Cindea, care stä in Tirgu Mure? ?i organizeazä ?i aci garda romäneascä18. In atmosfera acestor evenimente se infiinteazä ?i la Tirgu Mure?, in aceastä perioadä, Consiliul National Cercual, avind ca pre?edinte pe protopopul ßtefan Rusu, vicepre?edinte preotul Augustin Nilca, iar ca secretari pe Eugen Vancu, director de bancä, ?i Dr. Valér Ghibu. Incä din primele zile de la creare, consiliul a luat о serie de initiative proprii, ca realizarea legäturii cu Consiliul National Romän Central sau cu Senatul National din Cluj, care se organizase ca о secfie a Consiliului National Romän Central19, subordonatä acestuia. Astfel, intr-un raport detailat cu privire la activitatea sa, adresat direct C.N.R.C. de cätre Consiliul National Romän al comitatului Mure?—Turda, se scria: „Rugäm luarea la cuno?tintä a acestui raport ?i avizul dacä mai putem continua legätura cu Dvs. prin Consiliul din Cluj, care speräm cä va prevenit cel putin cu 2 —3 zile in orice indrumäri ?i ordine17 * 19 20“. Sub directa índrumare a Consiliului National Román judetean, au inceput sä se formeze consilii nationale ?i gärzi civile aproape in fiecare comunä. Componenta consiliilor cit ?i a gärzilor demonstra seriozitatea cu care era privit acest lucru, fiind ale?i cei mai de seamä oameni ai comunei, frunta?ii satului. Citeva exemple sint concludente asupra felului cum s-au desfá?urat aceste adunäri, devenind in cele mai multe locuri adevärate serbäri populare, prin care locuitorii satelor i?i arätau bucuria visului implinit ?i adeziunea lor fatá de C.N.R.C. Astfel, in comuna Solovästru, adunarea de constituire a avut loc in ziua de 9 noiembrie st. n. 1918 (Anexa nr. I) alegind ca pre?edinte pe preotul Vasile B. Muntenescu, iar ca notar pe invätätorul Victor Buc?a. ín senatul sätesc au fost ale?i 15 membri. Dupä aceea se aleg tot prin adamare, membrii in garda apärärii nationale dini 17 Traian Popa, op. cit. pp. 196—197; vezi Al. Mátéi, op. cit., anexa. >8 Idem, p. 119. 19 Consiliul National Román Central (= C.N.R.C.) *° Unirea Transilvaniei cu Románia. 1 decembrie 1918, Bucure$ti, Editura politics, 1970, pp. 585—586.
