Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
276 AL. MATEI 6 a) Reghinul este prezent cu aportul säu specific, local, dar regäsindu-se, repetindu-se §i multiplicindu-se in variate ?i noi forme in istoria atitor localitäti transilvane. Se poate vedea iä aproape nu existä evenimente mari din istoria poporului nostru la care sä nu fi luat parte $i Reghinul, sä nu-?i fi adus §i acesta $i locuitorii säi aportul lor25 *; b) Reghinul a fost dintotdeauna о localitate pe care popularia romäneascä, majoritarä §i in aceastä parte a tärii, a considerat-o a ei2G. Credin^ä §i dorin^ä care i$i va gäsi finalizarea, va fi implinitä in 1918, prin actul de mare justice istoricä de la 1 decembrie; c) Reghinul medieval $i, cu atit mai mult, cel modern, hazat, ca $i celelalte cetäti ?i ora?e transilvänene, pe sistemul feudal al excluderii dintre zidurile sale a populatiei romäne$ti, prezentä in numär mare §i prin apropierea acestuia, v-a träi sub о continuä teamä ?i „amenintare“27. Dupä actul Unirii, viata acestei populatii se va modifica profund, implinindu-se in cadrul statului unitar román. d) Inauguräm, a?adar, publicarea unei suite de documente privitoare la istoria ora$ului Reghin. ln acest numär ne-am oprit asupra unei perioade relativ scurte, de numai $apte decenii: 1848—1918, cu о problematicä dominatä de cele citeva mari evenimente politice, ducind toate spre punctui final: fäurirea statului national unitar román. Vor urma documente din $i despre alte perioade §i evenimente fäcind parte din istoria Reghinului. Dar aläturi de documentele care cuprind informatii §i date exclusiv cu privire la viata social-economicä §i politico-culturalä a Reghinului, vor fi publicate ?i din cele in care, pe lingä ora§ sau in strinsä legäturä cu acesta, sint implicate $i alte localitäti, fäcind parte fie din proprietätile stäpinilor de pämint care i?i duceau viata in Reghin sau localitätile mai mari invecinate, fie din cercul sau plasa Reghinului etc. ★ Publicarea documentelor de fatä, inscriindu-se ca о primä contributie, am fäcut-o din nevoia de a märturisi cä am pornit la aceastä muncä pentru a sävir$i о faptä utilä. §i mai subliniem, am fäcut aceastä muncä cu pläcere, urmärind un scop anume: imbogäfirea bazei documentare a ora^ului Reghin cu noi izvoare istorice. Ne-am dat seama, a§adar, 25 Anexele I—V, IX, XI, etc.; Vezi ?i: А. A. Mure$ianu, Moftenirea läsatä de un preot román brafovean la 1579 ?i alte pagini din trecutul Ardealului, in Tara Bársei, IV (1932), pp. 142—151. 2« Апеха VIII ?i altele. 27 Citez in acest sens dintr-un document asupra cäruia voi mai reveni cu un alt prilej: „De la incheierea celui de-al doilea räzboi balcanic, con?tiinfa nationalä in rindurile cetäfenilor cu limba materna romána — se seria la 25 iulie 1914, intr-un raport inaintat ministrului de interne regal maghiar din partea vicecomitelui comitatului Mure?—Turda, in legäturä cu intensificarea mi?cärii nationale a romänilor transilväneni, indeosebi a celor din localitätile din pärfile väii superioare a Mure?ului, motiv pentru care ordinul primit ca urmare va fi prezentat ?i primarului ora?ului Reghin — a crescut in mod periculos (subl. Al. M.)“. Vezi: Arh. St. Bucure?ti, Colectia microfilme R. P. Ungarä, rola 307, c. 557—558.
