Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - I. Arheologie
26 N. VLASSA 2 precum §i uneltele prelucrate din os. Podoabele se fac din os, lut, piaträ §i scoici (fosile ori actuale). Ceramica pästreazä, pe intreaga duratä a neoliticului timpuriu, cu rare exceptii, un caracter destul de primitiv, rezultind nu numai din nivelul tehnologic scäzut, dar si din uniformitatea tipologicä a formelor de vase si monotonia motivelor decorative. Ceramica finä, ro§ie ori cérnáié, avind ca degresant nisip ori paiete de micä, adeseori pictatä, rämine о categorie net minoritára in ansamblul produselor oláriei din aceastä etapä. Organizarea socialä se caracterizeazä prin ginta matriliniarä, — indirect, dar peremptoriu atestatä de multimea reprezentärilor plastice feminine, de altminteri unica reprezentare antropomorfä din etapa neoliticului timpuriu. Idolii antropomorfi, plastica zoomorfä, ca §i unele obiecte de cult (ce vor fi discutate la locul cuvenit), lasä sä se intrevadä §i unele aspecte de ordin supi'astructural din viaja comunitä^ilor timpurii neolitice de la noi. La acestea se adaugä observabile ce s-au putut face asupra ritului $i ritualului funerar din aceastä perioadä. Evolufia comunitätilor din neoliticul timpuriu Cél mai vechi aspect arheologic purtind toate caracteristicile perioadei neolitice timpurii este atestat, pinä in prezent, la Cluj — „Gura Baciului“ (primul nivel al a§ezärii neolitice de aici) §i in primul nivel al a^ezärii de la Circea (jud. Dőlj). Din sinteza observatiilor fäcute in cele douä a^ezäri amintite se poate conchide cä acest prim „val“ neolitic de origine sudicä este de interpretat drept un fenomen de „periferizare“, departe spre nord, a culturii Protosesklo din Tesalia. Observabile stratigrafice clare ce s-au putut face la „Gura Baciului“ aratä cä orizontul cultural protoseskloid se plaseazä in mod cert ínaintea fazei timpurii Cri§—Starcevo; totodatä el este de neseparat de evolufia ulterioarä a complexului Cris—Starcevo, putind fi socotit drept cea mai veche componentä a aeestuia. Calea de pätrundere a purtätorilor respectivei culturi spre regiunea dunäreanä §i pinä in Transilvania este jalonatä, deocamdatä, doar de pufine puncte sigure: Amzabegovo (in Macedonia), Grivac (in Serbia), Donja Branjevina (in Васка). О serie de constatäri arheologice lasä sä se presupunä cä desprinderea grupului „Gura Baciului“ -— Circea din trunchiul tesalic al culturii Protosesklo s-а petrecut de timpuriu, astfei cä majoritatea analogiilor due spre faza Protosesklo A (cea prezentä, cu preeädere, la Gremnos — Argissa Magula). Judecind dupä cele douä cazuri pinä azi cunoscute, a§ezärile acestui grup sínt plasate in locuri retrase, propice insä culturii primitive a plantelor b cre§terii animalelor. Resturile faunistice din nivelul I de la „Gura Baciului“ aratä о covirijitoare preponderenfä a animalelor domestice, in spetä oaia (pare-se, о specie de staturä märuntä, inruditä indeaproape cu cea de la Argissa). Fajä de acestea, procentajul de animale provenite din vinätoare ori din cules (gasteropode, lamellibranhiate) rämine infim. Aparitia oaselor de Equus Asinus hydruntinus — animal provenit din vinätoare — atestä indirect marea vechime a grupului „Gura Baciului“.
