Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
7 GRÄNICERII NASAUDENI In 1848—1849 16;? iar cind generálul amenin^ä batalionul cu interventa gärzii nationale, soldatu räspunserä in limba romänä cu voce puternicä: „Nu dám armele !“24 Batalionul declarä apói in prezen^a gärzii nationale $i a multimii adunate cä se va apára pina la ultimul om, in caz cá va fi atacat. ín acela?i timp, mai múlt soldat indreptará armele spre generálul Hragovsky, care intoarse calul §i párási cimpul. In dupá masa aceleia§i zile, batalionul s-а deplasat la Pesta, unde i s-а pus la dispozifie cazarma Neugebäude. $i aici autoritäre vor incerca sä determine trupa sä depunä jurämintul pe constitute, dar gränicerii au rämas neclintit in hotärirea lor. Intre timp, batalionul a fost mutat intr-o altä cazarmä, pregätindu-se dezarmarea lui. Astfel, la 15 noiembrie 1848, din ordinul unui colonel, gränicerii au fost sco$i in curtea cazärmii färä ofiteri §i färä arme. Un batalion de honvezi a ocupat in acest timp inträrile §i scärile, punind mina pe armele gränicerilor. Acentia vor incerca sä-§i salveze drapelul, simbol al onoarei lor. Pentru a se evita о värsare de singe inutilä, batalionului i s-а redat drapelul, fiind escortat intr-o cazarmä päräsitä de la marginea ora$ului. Aici, din lipsa celor mai elementare conditi igienice, múlt sóidat s-au imbolnävit de holerä §i au murit25. La 22 noiembrie, batalionul a fost transportat la Szolnok, de unde soldati se imprä§tiarä, indreptindu-se ín grupuri rázle^e spre districtul lor. Drapelul batalionului a fost salvat de un soldat, care l-а infá§urat Pe corp, sub hainä, predindu-1 apói comandei regimentului26. A fost färä índoialá un gest demn de refinut in analele istoriei noastre militare. In Transilvania, deci $i ín circumscripta regimentului, evenimentele se precipitau, ca urmare a ascutrii contradictilor sociale §i nationale. Intre timp, guvernul maghiar numi in calitate de comisar al districtului näsäudean pe Gavril Mihali, cu misiunea de a aduce la supunere pe grániceri, aplicind §i aici legea statariului. „Domnul Gavril Mihali orinduit comisar de cätre ministeriu incá n-a venit aici — se aratä intr-un raport al vicarului Macedón Pop cätre episcopul Lemeni — insä de va §i veni nimic va isprávi, cári numai de comisari maghiari trimi§i sá nu le pomene$ti, cá te púi in pericol“27. .In acela§i raport se menfioneazá execufüle teroarea dezlänfuitä de autoritátle nobiliare in satele románe§ti din regiunile invecinate, ceea ce desigur favoriza propaganda §i politica Curti de la Viena de dezbinare a popoarelor din imperiu. In asemenea imprejurári, sosi la inceputul lunii septembrie 1848 locotenent-colonelul Carol Urban de la Viena cu instructuni precise de a mobiliza §i ridica pe grániceri impotriva for^elor nobiliare. Intre timp, acesta fu numit comandant al regimentului in locul colonelului Alexandru Iovich, care se retrásese din motive de sänätate. Noul comandant organizá cea de-а doua adunare a gränicerilor, care avu loc in zilele de 13 §i 14 septembrie 1848 la Näsäud. La adunare au participat delegati din 24 Ibidem, p. 268. 25 Virgil $otropa,Páfaniiíe batalior,ului I r.äsäudean, AS, nr. 14 (1031) pp. 405—410. 26 Ibidem. 27 Virgil ßotropa, Pagini memorabile din 1848—1S49, in AS, nr. 3 (1925), p. 10.
