Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
PARTICIPAREA GRÄNICERILOR NÄSÄUDENI LA EVENIMENTELE DIN TIMPUL REVOLUTIEI DE LA 1848—1849 IOAN POP' Revoluta de la 1848—1849 din Transilvania, cauzatä de profunde contradictii sociale §i nationale, a avut un puternic ecou §i pe teritoriul regimentului näsäudean. Desi gränicerii erau oameni liberi §i aveau о situate relativ mai bunä decit iobagii de pe mobile nobiliare, totu§i ideile revolutiei au gäsit si in regiunile de grani^ä un teren fertil. Solda^ii gräniceri doreau sä devinä proprietari deplini asupra päminturilor pe care le aveau in folosintä in schimbul prestärii serviciului militari Agricultori §i in acelasi timp militari, gränicerii aveau obligari multiple, la care se adäugau abuzurile autoritäfilor militare, indeosebi ale ofRerilor superiori care, de obicei, erau sträini. Astfel, cu ocazia vizitéi generalului Stahel pe teritoriul regimentului näsäudean, in noiembrie 1842, reprezentáld comunelor gränicerefpti s-au prezentat in fa^a acestuia, arätind cauzele nemültumirii lor. „Ne opresc de la folosirea pädurilor — se pling ei — $i ne impiedicä a face fabricate de lemn, ca sä negutätorim cu eie §i sä ne ci§tigäm pine §i cele de lipsä pentru sus^inerea familiilor si implinirea serviciilor militare. Deoarece pämintul nostru muntos si steril nu ne dä atita recoltä ca sä putem subzista numai din economie, trebuie sä ne ajutäm §i cu pädurile de cari avem destule. Ba cind e lipsä de nutret, nu ni se concede nici a täia crengi §i muguri la vitele noastre“1 2. Tot in acél timp, la propunerea maiorului Betzman din cadrul regimentului, Comandamentul general din Sibiu a dat ordin ca toate casele §i clädirile economice de pe teritoriul acestui district, care se aflau in cimp, sä fie distruse, pe motiv cä in eie s-ar ascunde lotrii,. ceea ce a nemultumit de asemenea pe gräniceri3. Toate acestea, ca §i alte abuzuri, au contribuit la cresterea nemul^umirii popula^iei de pe teritoriul regimentului in preajma izbucnirii revolu^iei. A$a dupä cum se §tie, ideea eliberärii nationale era in regiunile de granifä mai puternicä. Acest fapt s-а datorat intr-o anumitä mäsurä acti-1 Arh. St. B.-N., fond Regimentül II románesc de granRä, pach. 1, dos. 1, f. 24. 2 Vicarul Grigore Moisil (1814—1891). Autobiografie, in AS* nr. 4, (1926), p. 32. 3 Ibidem, p. 33.
