Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
5 HERDERIANISMUL 151 la liceul bläjean, bärnutian in procesul cu Lemeni, ar putea fi un izvor pentru modul de constituire a imaginii lui Herder la lectiile de literature. Judecata lui Krug cu privire la Herder a fost §i ea de naturä sä puné oprelisti receptérii. In pofida mentiunilor §i aprecierilor anterioare asupra valorii operei lui Herder din foile sale10, G. Barit s-а simáit de douä őri obligat sä atragä atenjia asupra necesitätii cunoa§terii acesteia. In 1839, relatind in „Gazeta de Transilvania“ despre proiectele editoriale croate, se reproduce un semnificativ citat deopotrivä in original §i in traducere: „Carele limba maicä-sa, dulcile, sfintele tomuri ale prunciei sale, dojenitorul glas a patriei sale nu-1 iube§te, acéla nu e vrednic de nume de om“11. Un articol privitor la problema ortografiei din 1845 1-a indemnat pe Barit sä-§i atentioneze intr-o noté din nou cititorii asupra scrierii „Präludien zur Philosophie der Geschichte der Menschheit“12. 3. Succesul gindirii §i operei lui Herder a fost inlesnit de conditiile social-politice care au determinat configuratia structurilor mentale si disponibilitátile afective. íntr-o epocä de afirmare a eonstiintei nationale ideile sale au devenit un ferment ideologic stimulativ ín lupta nationalä. Ideea herderianá a identitätii dintre limbä §i nationalitate revine obsesiv in diverse scrieri, incit s-ar putea intocmi un repertoriu pentru numai citeva personali téti reprezentative pentru lupta politicä: Bärnutiu, Barit, Cipariu, Aron Pumnul sau Iosif Many. In lucrarea manuscrisä de mare circulate din 1842, energic protest impotriva „articolului de limbä“, „О tocmealä de rubiné §i о lege nedreaptä“ Bärnutiu accentueazä in primul rind insemnätatea limbii, ca element constitutiv fundamental al culturii. Dreptul de limbä este inalienabil, existenta ei conditionind existenta nationalitätii: „... in limbä e zugrävitä forma cugetärii §i simtirii, dorintele si pläcerile, afectele §i patimile lui [ale poporului — n.n.]; pe dinsa se intemeiazä caracterul si nationalitatea lui; dacé §i-au pierdut limba oarecare popor, si-au pierdut totodatä caracterul $i nationalitatea“13. Dialectica limbä-nationalitate este identic exprimatä intr-o traducere a lui I. Many, „Nationalitatea §i limba maicei“14, intr-un articol al lui A. Pumnul din 1848, „Viata näciunei románé, dulceata limbei §i a simtämintelor lor ei“15 sau in numeroase articole semnate de Barit ?i A. Mure§anu in foile bra§ovene. Barit a fost unicul care a indräznit judecäti critice asupra filozofiei herderiene. Solidarizarea sa cu gindirea lui Herder n-a fost globalä, spi-10 G. Barit, Traducere, in Foaia literarä, 1, 1838, nr. 1, p. 5; Idem, Scriitorii clasici, in Fmil, 1, 1838, nr. 16, p. 127. 11 [G. Barit] Croatia, in Gazeta de Transilvania, 2, 1839, nr. 50, p. 200. 12 Rumän Macarcine, Ceva despre limba romäneascä §i anume despre literatura noasträ fi cultura ei, in Fmil, 8, 1845, nr. 17, p. 139. 13 Un document pentru limba romäneascä din an. 1842. О tocmealä de rusine ?i о lege nedreaptä, in Fmil, 16, 1853, nr. 38, p. 287. 14 In Fmil, 5, 1842, nr. 31, pp. 247—248. 15 In Inväfätoriul poporului, 1, 1848, nr. 2, pp. 7—8; nr. 3, pp. 9—10; nr. 9, pp. 33—36; nr. 11, pp. 41—42.
