Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Sumar
3 1 DECEMBRIE 1918 11 §tiut fiind cä ideea devine о forfä atunci cind cuprinde masele, nici о putere din lume nu a fost in stare sä о zädämiceascä. In istoria luptelor pentru libertate socialä §i nationalä se inscriu, de asemenea, la loc de frunte marile räscoale läräne$ti cum a fost cea de la Bobilna sau cele conduse de Gheorghe Doja, de Horea, Clo?ca §i Cri§an, bätälii sociale in care aläturi de romäni s-au ridicat ?i secui, maghiari §i sa$i, popula^ii a§ezate in decursui veacurilor pe meleagurile noastre §i care au träit, muncit $i luptat in unitate ?i fräfie cu poporul román pentru acelea$i idealuri de dreptate §i libertate. Aspirafiile poporului román spre unire au fost exprimate cu deosebitä pregnánsa ín revolujia de la 1848, care a inseris pe stindardul säu inläturarea feudalismului, fäurirea unitä^ii nationale §i cucerirea independent, dezvoltind §i mai puternic con^tiinja de sine a poporului román, hotärirea locuitorilor färilor románé de a realiza unitatea nationalä in cadrul frontierelor aceluia$i stat. Impletirea revolufiei din cele trei mari provincii romäne§ti, ecourile putemice pe care le-au stirnit reciproc in aceste teritorii evenimentele revolutionäre, manifestarea puternicä a con$tiinfei unitájii nationale a poporului román in cursul acfiunilor revolutionäre, constituie tot atitea dovezi ale caracterului unitar al revolutiei in toate cele trei täri románé. Dupä revolutia din 1848, Unirea a devenit problema centralä, dominantä a vietii politice romäne$ti, punind in mi?care cele mai largi mase ale poporului. In 1850 Nicolae Bälcescu a sesizat $i definit magistral e,senta cerintelor obiective ale evolutiei societätii romänegti pentru о intr-eagä epoeä urmätoare, arätind cä mai sínt „de fäcut alte douä revolutii“: „O revolutie pentru unitate nationalä §i mai tirziu pentru independenta nationalä, ca in felul acesta natiunea sä reintre in posesia deplinä a drepturilor sale naturale.“ Unirea era cauza intregului popor, dar in raport cu interesele de clasä, fortele sociale romäne$ti au inteles in mod diferit continutul §i caracterul säu. Forfa socialä principalä in mi$carea unionistä a constitui t-о masele largi populare de la ora§e §i sate, care legau de infäptuirea acestui mare act national $i implinirea aspiratiilor lor sociale. Prin propriile-i forte, a$a cum о va face §i in momente istorice cruciale ce vor urma, poporul román a impus ?i realizat in 1859 Unirea Moldovei cu Tara Romäneascä, intemeindu-§i statul säu national, punind bazele Romäniei moderne, etapä esentialä pe drumul unitätii nationale. Idealul independent^ de stat a fost realizat in 1877 prin lupta eroicä dusä de armata romänä impreunä cu ostasii ru$i §i patriotii bulgari. Insufletite de о inaltä con^tiinfä patrioticä masele säte$ti si orä$ene§ti au dat dovadä de un deosebit spirit de sacrificiu. Participarea a numerosi voluntari ardeleni, bucovineni §i bänäfeni, inrolati sub drapelul romänesc la Plevna, Grivifa, Rahova ?i Smirdan a constituit о paginä impresionantä de solidaritate nationalä in realizarea uneia din cele mai de seamä näzuinte ale intregului nostru popor. Succesul politic al poporului román din 1877 a intärit $i mai mult dorinta transilvänenilor de unire cu tara independentä.
