Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)
Studii şi materiale - II. Istorie
112 MARIUS PORUMB, NICOLAE SABÄU 6 la mänästirea Deda22 23, fondatä, probabil, la sfir?itul secolului al XV-lea sau la ínceputul veacului urmätor, se aflä ín actuala bisericä parohialä din aceeasi localitate douä icoane ce dateazá din ultimul deceniu al secolului al XVII-lea pietate de zugravul Grigorie din Colomeea. In anul 1690 Petra$cu din satui Dumitra, din apropierea Näsäudului, däruie?te impreunä cu so^ia sa una din aceste frumoase icoane, reprezentind Adormirea Maicii Domnului, mänästirii Deda. Textul slavon este seris in partea de jós a icoanei cu litere märunte albe (pl. LXIX/a). In traducere romäneascä: „(Robul) lui Dumnezeu Petrasco din satui Dumitra §i sopia sa ... au dat-o de pomanä la Mänästirea Dedi pentru sufletul pärinpilor säi. A(nul) 1690. Zugrav Grigorie din Colomeea“. О a doua icoanä infät?md Intimpinarea Domnului (84 cm X 64 cm) este evident opera aceluia?! pictor cälätor, venit pe meleagurile transilvänene in acest sfir?it de veac XVII. Satui Väleni (fost Oaia), aijezat pe valea unuia din afluenti riului Niraj, avea in anii 1760—Г762 un numär insemnat de familii romäne?ti2S ce i?i ridicaserä о bisericä de lemn la sfir?itul secolului al XVII-lea. Biserica de lemn din Väleni, construitä pe un deal in partea de räsärit a satului este unul din valoroasele monumente istorice ?i de artä ale judetului Mure?. Bisericä este de plan dreptunghiular, cu naosul boltit semicilindric, pronaosul tävänit ?i absida poligonalä a altarului cu unghi in ax24. Monumentul este in prezent päräsit in lipsä de credincio?i. In interiorul bisericii se conservä citeva inscriptii legate de istoria constructe! ?i a existen(ei in veacul al XVII-lea pe aceste meleaguri a unei vieti artistice ?i culturale romäne?ti. Deasupra celor trei u?i ale iconostasului se aflä о lungä inscripte, me?te?ugit scrisä ?i decoratä, о adeväratä filä de cronicä a satului (pl. LXX). Textul incepe, cum era obi?nuit in secolul al XVII-lea, cu traditonala formulä scrisä in slavonä, dupä care datele legate de constructa läcasului sint redactate cu elegante litere, intr-o frumoasä limbä romäneascä : 22 Mänästirea Deda este unul din vechile centre monahale de pe cursui superior al Mure$ului, ea datind se pare incä din secolul al XV-lea. Din veacul al XVI-lea se pästreazä la bisericä nouä din centrul comunei un clopot care are о inscrippe cu anul 1546, scrisä cu cifre arabe. Inscrippa a fost publicatä gre?it de Stefan Mete? (Mänästirile románé$ti din Transilvania ?i Ungaria, Sibiu, 1936, p. 134), iar din aceastä lucrare care dateazä clopotul in 1451, a fost preluatä in diferite publicatu. 23 Numärul romänilor din aceastä localitate trebuie sä fi fost destul de insemnat din moment ce i$i construiesc о bisericä incäpätoare incä in ultimul deceniu al secolului al XVII-lea, aceasta inlocuind desigur una mai veche. Preot ortodox al satului era popa Pätru Todoran, cél amintit de inscrippa din 1696. Dacä la 1760— 1762 in Väleni (fostä Oaia) erau un numär de 15 familii de romäni, pe la 1856 satui avea 117 romäni §i 666 maghiari (Cf. Orbán Balázs, op. cit., p. 38), iar la 1900 erau 126 de romäni ?i 745 maghiari (Cf. $ematism, Blaj, 1900, p. 425). s4 Eugenia Greceanu, op. cit., p. 48, cite?te gre?it anul 7203 (1696), in realitate 1695. Inscripfia de la timplä este ?i ea uneori diferitä fatä de lectura noasträ.
