Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 8. (1978)

Studii şi materiale - II. Istorie

104 SEBESTYÉN MIHÁLY 12 trecute la 3 august a aflat ?i din alte surse78. Bethlen se afla deci inca vreo douä säptämini la Bre^cu pentTM а-l a.?tepta pe Török István, care a fost trimis cu 500 de läncieri ca ajutor simbolic in Moldova aläturi de turci79. La vestea victoriei, principele se retrage spre Fägära$. Bethlen deci nu doreijte sä aibä conflicte sau legäturi dusmänoase cu vecinii säi, cu Moldova §i cu fara Romäneascä, sau in terminológia epoch, „nu dore$te sä verse singe cre?tinesc“ in favoarea turcilor. Prin toate mijloacele va cäuta sä se sustragä de sub campaniile contra acestora. Atunci insä cind porne?te, chiar dacä nu face nimic deosebit, in­­cearcä sä prezinte lucrurile, ca $i cum el ar fi fost acéla care a salvat tureii de la pieire80. Aceste mijloace pur politico-ideologice, sint menite sä creeze pentru el un capital moral contra oricäror atacuri care vin din partea Porcii81. Sprijinul Moldovei §i al Tärii Romäne?ti sint necesare pentru Beth­len in vederea respingerii incursiunilor habsburgice ?i pentru obfinerea sprijinului otoman (chiar printr-o politicä cu mici compromisuri). Prin intärirea treptatä a relatiilor economice, diplomatice si militare dintre cele trei ^äri, in ultimii ani de domnie Bethlen i?i formuleazä ideile sale despre crearea unui „regat al Daciei“ care sä reziste atit tendin(elor ex­­pansioniste venite de partea imperialilor cit §i din partea semilunei oto­­mane82. UN ASPECT MOINS CONNU DES RELATIONS ENTRE LA TRANSYLVANIE ET LA MOLDAVIE PENDANT LA REGNE DE GABRIEL BETHLEN (Résumé) La présente étude analyse les relations du prince régnant de la Tran­­sylvanie, Gabriel Bethlen (1613—1629) avec la Moldavie ét la Valachie en se basant sur des documents pubüés. Alexandra Movilä, aidé des Po­­lonais renverse en novembre 1615 la regne en Moldavie de $tefan Tornya. C’est pourquoi la Porte organise une Campagne repressive, ä laquelle Bethlen aussi doit participer. Mais avant la Campagne les Turcs ont obligé la prince de Transylvanie de leur céder la forteresse de Lipova (Sud-Ouest de Transylvanie) qu’il leur a promise en 1613. Ainsi contraint, il prend 78 Hurmuzaki, XV/2, pp. 869—870. 7» EOE, VII, p. 58; Sepsi Laczkó Máthé krónikája, ETA, III, pp. 160—161; Giu­­rescu, op. cit, p. 19; Ist. Rom., Ill, p. 152. 8“ Szekfű, op. cit., pp. 15—16. si Ibidem «г 1st. Rom., Ill, p. 154.

Next

/
Thumbnails
Contents