Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Studii şi materiale - I. Arheologies

96

ANDREI ZRÍNYI

6

Descendenta acestui tip de ceramicä din La Тёпе este doveditä §i prin faptul cá au fost descoperite si vase dacice, dintre care amintim ce?tile dacice caracteristice pentru aceea perioadä, sau fructiera dacicá.

О altä categorie de vase este cea a ceramicii decorate, printre care gäsim atit formele obisnuite de terra sigillata cu decor in relief, importate sau imitate local, cit §i ceramica $tampilatä. Acest tip de altfel este destul de frecvent in Dacia30 (pl. LI./1).

Vasele astfel decorate sint de obicei de culoare ro$ie; ca forme ele prezintä tipul vasului bol, stráchini, farfurii cu decor in interior. Apar, mai rar, $i vase §tampilate terra nigra.

S-au descoperit la Cristesti atít stampilele originale ale olarilor (pl. XLIX/2), cit §i tiparele (Formschüssel) unor vase-bol care prezintä un decor vegetal $i animalier combinat (iepure, ciine, rozete, frunze de ferigä $.a.). Eie imitä, eredem, forme imprumutate din vestitele centre de la Rheinzabern, Lezoux, Graufesenque.

Altä categorie de produse ceramice este cea a opaitelor. Eie prezintä formele obisnuite cu 1, 2, 3, 5 fläcäri, sau cele mai cäutate Firmalampen ca: Fortis, Strobili. Credem cä aceste opaite au fost imitate de iscusifii olari de la Cristesti31: eie trädeazä aceeasi tehnicä $i manierä de lucru, acela$i slip la suprafafä ca $i ceramica stampilatä de certä provenientä de la Criste?ti.

ln privin(a persoanei olarilor avem incertitudini: nu ne-а reu$it identificarea persoanei decit ín cazul amintit mai sus al lui Valerius Albius (?) si, probabil, tot un olar din Cristesti se ascunde sub inscripta CAI GÉM a unui opai( cu 5 fläcäri (Caius Geminus? [Gemellus?])32.

Pe un fragment de ceramicä stampilatä apare inscriptia (in oglindä) FELIX. Ne punem intrebarea daeä acest decor nu ascunde cumva imitati a vreunui vas produs ín sec. III e.n. de olarul Felix care activa ín Valea Ronului?33

In repertoriul de decor de la Cristesti apare si pestele, simbol care e ín legäturä cu divinitatea de origine sirianä Atargatis, generalizat in Orient; in primele secole ale e.n. stätea §i la női in legäturä cu cultul mortilor34 (pl. LII/1).

Alt element care ne-а trezit interesül, este semnul crucii, íncadrat intre palmete care nu se intilneste deloc inainte de epoca lui Constantinus; ea apare ín chip neindoiélnie cu putin inainte de sec. IV e.n.35 (pl. LII/2). Acest indiciu ne trimite in mod direct la sec. IV, atestind cá atelierele de la Cristesti continuä sä lucreze $i in acest secol, dupä retragerea aurelianä. Alte indicii in acest sens: urna funerarä (vas mitriac)

30 Idem, p. 175.

31 Nicolae Gostar, Inscriptiile de pe lucernele din Dacia готапй, in ArhMold, I, Bucure?ti, 1961, p. 149 sqq.

32 Ibidem.

33 Idem, p. 180; cf. Pauly-Wissowa, Realenzyklopädie, VI, 2171.

34 Andrei Bodor, Un пои monument funerar de la Giläu infäfifind banchetul funebru, in OmCD, Bucuresti, 1960, p. 48.

35 Constantin Daicoviciu, Existä monumente creatine in Dacia Traianü din sec. II—III? in AI SC, II, Cluj, 1936, p. 197; cf. Max Sulzberger, Le Symbole de la croix..., in Byzantion, II, 1925, pp. 337—448.