Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - I. Arheologies
92 ANDREI ZRÍNYI 2 In loc de castru ei gäsesc aici cuptoare de olar, pline de vase §i fragmente de ceramicä7. Alexandru Ferenczi remarcä bogätia ceramicii provinciáié care dateazä de la sfir$itul stäpinirii románé din Dacia §i care a pästrat atit in ornamentale cit in tehnicä elemente mai vechi locale8. Gäsind ürme de ziduri slabe in trei locuri, el conchide cä nu ar renta о cercetare mai amänuntitä. Aurel Filimon9 este de pärere cä urmele castrului au fost de mult distruse de apele Muresului. De altfel, crede cä localitatea ar fi identicä cu Sangidava de pe Tabula Peutingeriana. Din examinarea ceramicii el trage concluzia cä olarii de la Cristesti realizau douä tipuri de vase: ceramica ro?ie pentru romani, iar cea cenusie-negricioasä pentru bästinasi. In urma rezultatelor cercetärilor intreprinse de el $i studierea materialului rezultat din säpäturile lui A. Filimon §i Al. Ferenczi, Constantin Daicoviciu10 11 in 1929 conchide cä aici nu era castru sau, chiar dacä era, urmele lui erau de mult spälate de apele Muresului, cea ce a rämas, nu e altceva decit „modesti residui di costruzioni delle canabae con quantitä considerevole di frammenti di ceramiche.“ Márton Roska citeazä a^ezarea in categoria „de verificat“11. István Paulovics12 studiazä aceastä asezare la 28—29 iulie 1942, iar materialul rezultat din cercetärile anterioare in ianuarie 1943, ajungind la concluzia cä la Cristesti avem de-а face cu о asezare civilä care este „о a§ezare in stil mare de olari care meritä toatä atentia noasträ.“ El neagä existenta vreunui castru pe acest teritoriu, in schimb il presupune la Tirgu Mure§. Dupä cel de-al doilea räzboi mondial arheologia romäneascä cunoa$te о viguroasä ascendenfä. Acum se cerceteazä $i a§ezärile rurale, necercetate in trecut13 pentru a cunoaste mediul rural al Daciei §i toate formele lui de via^ä, modul de via^ä al autohtonilor sub dominafia romanä $i aportul lor la simbioza daco-romanä14. ln aceastä luminä efectueazä cercetäri mai ample la Cristesti Dórin Popescu care aj unge la concluzia cä asezarea si-a inceput existenta imediat dupä ocuparea Daciei, poate chiar pe locul unui sat mic dacic ?i a durat, cel pujin, pinä la retragerea aurelianä15. Stabilere cä ceramica de 7 Idem, p. 217. 8 Ibidem. 9 Aurel Filimon, Cristesti (Sangidava?), extras din RPAN, II—IV, Bucuresti, 1940, p. 2. 10 Constantin Daicoviciu, in ACMI, 1926—1928, Cluj, 1929, p. 317. 11 Márton Roska, ErdRep, p. 163. 12 István Paulovics, Dacia keleti határvonala és az úgynevezett „dák“ — ezüstkincsek kérdése, Cluj, 1944, pp. 81—97. 13 Dumitru Protase, Observafii in legäturä cu asezärile rurale din Dacia romanä, in ActaMN, V, 1968, Cluj, p. 505. 14 Mihail Macrea — Ion H. Criijan, Cercetäri arheologice si studii de istorie veche la Cluj, ín ActaMN, I, 1964, Cluj, p. 319. 15 Dórin Popescu, Cercetäri arheologice in Transilvania, III, Sondajele arheologice de la Cristesti, in Materiale, IT. Bucuresti, 1956, p. 157.
