Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Note

CITEVA DATE METALOGRAFICE PRIVIND CUPRUL ENEOLTTIC (TOPOARELE DE LA PÄSÄRENI)

EUGEN STOICOVICI

Topoarele de la Päsäreni (jud. Mure§) au dat la analiza metalograficä urmätorul rezultat :

Sub raport calitativ, métáiul topoarelor este format din douä faze distincte: cupru si cuprit, ultimul in stare de dezamestec (exolutie) (pi. LVI/1—3).

Modul de repartizare al cupritului (Cu20) in masa de cupru (Cu) este in general neregulat, atit ca granulatie, cit §i ca ráspindire (pl. LVI/1—3). Cupritul este continut in masa de cupru in proportii foarte mari, fafä de ceea ce se impune (in cazul unui cupru metalurgic de ealitate normalä) $i anume: 21% greutate (in toporul mic) píná la 26% greutate (in toporul mare).

Acest continut mare de cuprit din cuprul topoarelor influenteazä nefavorabil asupra proprietätilor mecanice ale acestora, micsorindu-le rezistenta si totodatä indica о tehnologie a metalurgiei cuprului mai pufin bine pusä la punct.

Comparind calitatea metalului din aceste topoare cu cuprul pieselor de la Cetatea päginilor — Sincai (publicate in acest volum), constatäm cä ultimul este de о calitate mult superioarä, intrucit in cuprul pieselor de la Sincai cupritul nu apare decit in cantitäfi infime. Acest fapt indicä fie о evolutie in tehnologia metalurgiei cuprului, fie intrebuinfarea, in cazul pieselor de la Sincai, a unui cupru nativ.

Ocurentele posibile de cupru metalic nativ sint si astäzi destul de numeroase, cu atit mai mult ele puteau sä abunde in epoca de cupru. Iatä citeva localitäti si zone in care apare cuprul nativ ín fara noasträ: Ostra §i Bälan in Carpatii Orientali; Baia de Aramä si Moldova Nouä in Carpafii Meridionali; Vetel, Ruschita si Pätirsi in Poiana Rusca; Baia de Aries ín Muntii Apuseni; Altin Tepe in Muntii Mäcinului (Dobrogea)1.

1 Asupra metalurgiei cuprului a se vedea: О Bauer, Metallographie, I—II, Berlin-Leipzig, 1926; M. Rädulescu, N. Drágán, H. Hubert, C. Opris, Atlas metalografic, Bucure$ti, 1972; E. Stoicovici, Gh. Pop, Contribufiuni la cunoasterea petrograficä si minierd, a pärfU de vest a tärii. I. Koca eruptivä fi minereul de la Patirf, j. Timif, in Rev. Muz. Miner-Geol. Univ. Cluj, VII, 1944, pp. 98—113,