Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Studii şi materiale - I. Arheologies

21

SÄPÄTURILE DE LA $INCAI (I)

37

Initial s-а crezut cä in casetele deschise. apropiate, a fost una si aceea$i locuin^ä. Masele de chirpic insä net diferen^iate prin limite bine conturate au arätat cä in fiecare casetä era о locuin^ä aparte.

ßi in aceastä locuintä masa de chirpic era „mäcinatä“, chirpicul fiind extrem de friabil, färimicios.

Podina a avut aspectui unei arsuri rosii, cu urme de cärbune $i multä arsurä, intercalate, ca §i in cazul locuintei nr. 6, in fi§ii orizontale in chirpicul färimicios.

Orientarea locuintei, delimitatä de chirpic, care о inscria íntr-o forrná dreptunghiularä, era N—SE.

ln centrul ei locuin^a avea о vaträ simplä de foc (pl. VI).

De forrná ovoidalä, vatra a avut postamentul constituit dintr-o lespede de gresie, fasonatä, mai ridicat cu cca 20 cm decit nivelul de cälcare.

Sub postament ea avea arsurä ro$ie pronuntatä, groasä de cca 15 cm.

Pe lespedea de piaträ a postamentului era un strat subtire de cenu^ä, fragmente ceramice mici, atipice, in majoritatea lor cenu?ii-negre, citeva a$chii de cuartit ?i resturi de oase carbonizate.

Inventarul locuintei, modest, a constat din fragmente atipice de cuartit $i ceramicá intre care s-au putut determina, prin profil, forme de vase mari, castroane, strächini, cáni §i ce§ti.

Structura podinei aratä cä locuinta a fost о incäpere modestä, temporarä (dovadä §i inventarul säräcäcios) cu о suprastructurä, probabil, din nuiele lutuite.

Structura chirpicului care nu are urme de amprente este о explicatie a structurii modeste a locuintei.

Aceea§i situatie este $i in cazul locuintei nr. 6.

Locuinfa nr. 8 (G3 / a, b, e, c; pl. VII)

A fost surprinsä in casetele a, b, e §i, partial, c.

Situatä la —0,80 m, in nivelul superior al stratului galben nisipos, locuin^a a avut podina usor inclinatä datoritä pántéi terenului. In partea de nord-est podina ajungea la —1,20 m.

Locuinta a avut formä dreptunghiularä (6 mX3,80 m), fiind orientatä El—V. Forma, bine conservatá, i-a fost delimitatä de masa aproape compactä de chirpic ars, care avea о grosime de 20—25 cm. Citeva portiuni de pe latura sud-vesticä a locuintei prezentau goluri mici; in acestea chirpicul era mai dispersat.

ln majoritatea lor bucäfile de chirpic erau mari ?i groase (10—14 cm) §i aveau amprente de birne §i pari. De regulä amprentele erau paralele intre eie §i perpendiculare pe axul locuintei.

ln partea nord-esticä locuinta avea о vaträ circularä (pl. VII) a cáréi platformä se gäsea la —0,95 m.

Vatra a avut un diametru de 1 m. Postamentul ei s-а conturat la 0,95 m, in solui galben lutos, $i a fost constituit dintr-un strat de pietre märunte (cuartit, gresie), aranjate „in mozaic“.

Peste aceste pietre era о fätuialä groasä de cca 5 cm, care, sub influenta focului intens, a primit о crustä alb-cenusie pietrificatä.

Sub postamentul vetrii pämintul era ars putemic pe о grosime de cca 20 cm.