Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - II. Istorie
13 STAREA DE SPIRIT A POPULATI El IN 1921 297 intimplat alte evenimente in afarä de adunarea de la sindicatul constructorilor §i alegerea noului comitet de conducere a acestui sindicat“58. In perioada 1927—1928 refluxul miscärii muncitore$ti incepe sä se facä simáit §i in j ude^ul Tirnava Mare. Pe de altä parte, comuni$tii au desfá§urat о activitate mult mai bine camuflatä, fapt pentru care nu mai apar semnaläri in rapoartele privind starea de spirit a populate!, de$i statui burghezo-mosieresc a intärit simtitor aparatul represiv. La sfir§itul anului 1928 ?i in \ara noasträ se fac sim^ite simptomele crizei economice de supraproduc^ie. Criza insä se declan$eazä cu putere in 1929 §i progreseazä treptat. Desfä$urindu-se pe fondul crizei generale a capitalismului, criza a fost agravatä de о serie de imprejuräri specifice tärii noastre: predominarea unei agriculturi inapoiate, situatia de ^arä slab dezvoltatä din punct de vedere industrial, cresterea datoriilor externe ale tärii care au agravat situatia maselor populare, scäderea sim^itoare a pre^urilor märfurilor oferite la export etc. Mai mentionäm faptul cä aceastä criza a cuprins toate sectoarele economiei romäne?ti. Färä sä о mai analizäm. precizäm cä, in aceste conditii, clasele conducätoare au trecut la ofensivä impotriva nivelului de trai, cu scopul de a depä$i, pe seama maselor muncitoare, urmärile negative ale crizei economice. In mod concret ne oprim asupra unor situa^ii din jude^ul Tirnava Mare, care se incadreazä organic in situatia generalä din ^arä. Incepind cu 8 februarie 1929, in toate locali tätile jude^ului autoritäfile au inceput sä anunte popularia, prin bätäi de tobä, cä, in urma „stabilizärii“, leül nu pierde nimic din valoarea lui59. Mäsura s-а luat la indicata Ministerului de interne, care a fost informat cä „s-ar fi acreditat versiunea cä prin stabilizae, leül a suferit sau va suferi о depreciere simtitoare“. Negustorii lipsifi de scrupule au profitat de ignoranda publicului cerind о sporire nejustificatä de preturi. Masele populare au dat semne de neliniste imediat. Mai pronun^ate au fost semnele crizei economice in acest judej in august 1930, cind din fabrica de sticlä au fost concediafi 250 de muncitori60. Dintre ace?tia, о treime aveau familiile in satele apropiate $i continuau sä lucreze in agriculturä. Astfel, agitatia de la oras s-а transmis imediat §i in mediul rural. In perioada respectivä comunistul Josif Kajlik, secretarul comisiei locale a sindicatelor unitare, tnea in mod obi?nuit consfätuiri la domiciliul säu61. Cu toate protestele care s-au fäcut, abia la sfir$itul lunii august au fost primiti la lucru muncitori concediat-Comuni$tii aplicau tactica de luptä revolutionarä stabilitä la Congresul al Ill-lea al Partidului Comunist Roman. Prin aceasta se urmärea imbinarea muncii legale cu cea ilegalä si folosirea oricäror posibilitäfi de manifestare legalá. Comunistii conduceau si indrumau activitatea Blocului Muncitoresc-Täränesc62. La alegerile din 1927 in judeful Tirnava 58 Ibidem, dos. 18. 59 Ibidem, dos. 2891/1929, 60 Ibidem, dos. 2/1931, 61 Documente din istoria Partidului Comunist din Románia, Bucure§ti, Ed. pentru literaturä pol'ticä, ed. a II-a, 1953, pp. 48—51. 62 N. Drágán, op. cit., p. 41.
