Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - II. Istorie
294 VASILE POPA 10-importante ale tärii, s-а situat in fruntea luptei pentru progres social“46. Desigur, burghezo-mo?ierimea, con?tientä de situa^ia nou creatä, а афоnat cu perseverentä pentru räpirea unor cuceriri ale maselor populare din perioada avintului revolutionär, a actionat pentru intensificarea exploatärii clasei muncitoare ?i in general a oamenilor muncii, pentru favorizarea intereselor economice ale capitalului occidental in Románia. Burghezo-mo?ierimea s-а bazat mult pe sprijinul cercurilor imperialiste in lupta pentru inäbu?irea avintului revolutionär al clasei muncitoare. Intereseié capitalului strain in refacerea economiei románesti nu mergeau pe linia acordärii de imprumuturi, nu atit pentru motivul cä se adoplase lozinca cu privire la refacere „Prin noi inline“, cit mai mult pentru faptul cä imprumuturile aduceau numai un venit fix. Din acest motiv, capitalul sträin, urmärea lärgirea pozitiilor pe care deja le detineau in tarä, prin acapararea bogätiilor naturale, a zäcämintelor de petrol, minereuri, a pädurilor ?i, in general, a intreprinderilor industriale. Färä a intra intr-o analizä mai amänuntitä a problemei, trebuie sä subliniem cä burghezo-mcsierimea, dindu-?i seama cä procesul din Dealul Spirii nu a infrint mi?carea muncitoreascä, a luat noi mäsuri represive ?i, astfei, in 1924 Partidul Comunist Román a fost scos in afara légii. In conditiile unei lupte grele ilegale, Partidul Comunist Román nu a incetat de a conduce mi?carea muncitoreascä, care a inregistrat multe succese. Nu insistäm asupra lor, doar ne oprim cu precädere la cele din jud. Tirnava Mare. Pentru a face acest lucru, este necesar, insä, sä vedem de ce forte dispunea clasa muncitoare in acest judet. Intreprinderile industriale s-au dezvoltat in Sighi?oara, Media?, Cop?a Micä, Agnita, Rupea ?i Racä?ul de Jos47. In Sighi?oara existau 17 intreprinderi cu cca 932 angajati, in Media? 28 intreprinderi cu 6095 angajati, in Cop?a Micä о intreprindere cu 192 angajati, in Agnita 6 intreprinderi cu 272 angajati, in Rupea 2 intreprinderi cu 30 angajati ?i in Racä?ul de Jos 3 intreprinderi cu 335 angajati. In general existau intreprinderi din ramura industriei u?oare dar ?i citeva metalurgice, chimice etc., a cäror mecanizare s-а dezvoltat dupä 1918. Cele mai multe erau concentrate* dupä cum am väzut, in douä ora?e: Sighi?oara ?i Media?. Mai importante ?i cu numär mai mare de muncitori erau intreprinderile din Media?, dintre aceste amintim: Societatea nationalä de gaz metán, cu 1378 angajati; „Vitrometan“, fabricä de sticlärie cu 980 angajati; Uzinele de modelat ?i emailat S.A.R., „Westen“, cu 715 angajati; „Carres“, fabricä de pielärie S.A.R., cu 759 angajati; „Prima fabricä de sticlä cu gaz metán, cu 344 angajati; Uzinele „Ideal“, cu 222 angajati; Fabrica de ?uruburi ?i nituri cu 170 angajati etc. In Sighi?oara cele mai importante intreprinderi erau: Tesätoria mecanicä de mätase S.A.R. „Sighi?oara“, cu 249 angajati; „Hercules“, fabricä de cärämizi ?i tigle S.A., cu 140 angajati; „Fratii Zimmermann“, 4<s Nicolae Ceau?escu, Expunerea la adunarea festivä organizatä cu prilejut aniversärii а 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Román, in Romania pe drumul construirii societätii socialiste muntilateral dezvoltate, V, Bucure§ti* Ed. politics, 1971, p. 865. 47 Monográfia judefului Tirnava Mare... 1943, pp. 289—310.
