Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Sumar
7 INDEPENDENTA — EVEN1MENT CRUCIAL 15 ?i femei desfS$urau о activitate entuziastä, animali de sentimentele umanitare, dar ?i de „legäturile de singe in care sintern cu frapii nostrii cei de dincolo de Carpapi“, cum declara manifestul románilor säläjeni. Amploarea ac^iunilor exprimate sub diferite forme a zädärnicit incercärile oficialitätii de a le opri. Intra in arenä cele mai incercate condeie §i cele mai respectate voci. Se ridicä la inälfimea momentului, ca §i de atítea ori, aceea a prestigiosului Nestor al préséi románé, Barifiu, care declara in „Gazeta Transilvaniei“ cá „femeile románé vor merge inainte, cu pa$i siguri pe calea ce le aratá inima lor, voinfa nationals §i exemplul Europei luminate,dispretuind orice metehne ale tiraniei §i egoismului ucigätor de patrie“. Procesul de presä intentat „Gazetei“ §i redactorilor ei a fost folosit ca un bun prilej de manifestare a solidaritätii nationale, dupä cum a fost folositä in acéláéi scop bravura osta§ilor románi si mai ales cäderea Plevnei, särbätoritä prin entuziaste manifestäri populare la Brasov, Sibiu, Blaj, Gherla, Näsäud, Beiu§, Arad etc. Erau tot atitea ocazii de a demonstra cä e „о cauzä generálé románé, cauza osta$ului román“, iar „victoria lui e a intregii natiuni“. Femeile din Transilvania purtau cäciulite numite „curcani“ §i „dorobanti“ unele, „Mihäitä“ altele, in cinstea vitejilor de la Grivita si a célúi dintii unificator de taré. Exprimau adevérul, imbräcat in haina poeziei, versurile inspirate ale lui Iosif Vulcan din revista „Familia“: „ln iubirea cea fräteascä / Noi nutrim un vis sublim / Nu-i putere sä ne opreascä / Ce in inimä simtim“. $i intr-adevär, Románia independents a constituit о fortä de atractie magneticä pentru románii din Transilvania, vreme de patru decenii. Nimie nu i-a putut impiedica de la manifestarea acestor tendinte in toate prilejurile insemnate, §i nimie nu mai putea zädärnicii realizarea dorintelor de unire. „Avíntul marii uniri care va trebui sä vinä — scria un martor in acele zile entuziaste — cuprinzind neamul románesc, nu mai stä ascuns numai in sufletele citorva visätori §i cärturari ale§i, ci pätrunde convingätor §i dätätor de incredere chiar §i in pätura de jos“. Iar savantul filolog bläjan Timotei Cipariu putea afirma cä „anul 1878 a fost о inältare pentru cei umiliti, umilire pentru cei ingimfati“; anul 1878 era socotit, de aceea, „aurora pläeutä a unui viitor plin de glorie“. S-au sävir?it, astfei, pas cu pas, cu grijä §i cu räbdare, cu temeritate §i räspundere, prin chibzuin^a maturä a intregului popor, unul dupä altul cele mai insemnate evenimente din istoria dramaticä dar eroicä a poporului román. De fiecare datä, najiunea románé se infä^isa mai maturä §i hotäritä, chibzuitä si con§tientä cä intotdeauna, la capätul lungilor procese istorice, cu suisuri §i cobori§iuri, cu jertfe ?i sacrificii, cu izbinzi si infringeri, invinge dreptatea popoarelor ce voiesc sä träiascä libere si independente.
