Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)
Studii şi materiale - II. Istorie
112 IOAN POP 2 filau tot mai amenintätoare, punind sub semnul intrebärii existenta orinduirii feudale. ln aceste imprejuräri, la 7 mai 1773, Iosif al II-lea pleacä din Viena, insotit de о suitä de consilieri si militari, cu nouä träsuri, trase de 54 cai, care vor fi schimba^i in diferite statii, indreptindu-se spre Transilvania. La 28 mai sosi la Sibiu, iar pinä la 15 iulie reusi sä sträbatä intreaga tarä.3 Din ordinul säu, plata cailor $i alimentelor se fäcea in fiecare stable de noapte in mina täranilor.4 Pe tot parcursul vizitéi sale prin Transilvania, Iosif al II-lea a primit de la unele persoane oficiale, cu functii inalte in ierarhia organelor centrale de conducere, ca si din partea unor consilieri si functionari superiori aflati ín fruntea comitatelor, scaunelor si districtelor, mai multe rapoarte §i informäri, unele cu caracter confidential, asupra stärilor de fapt din aceastä tarä, insolite de propuneri privind mäsurile care se impuneau pentru indreptarea lor. Pe baza acestora §i a propriilor sale constatäri, la fata locului, viitorul impärat isi alcätui un fei de jurnal de cälätorie, care contine date íjí fapte pretioase, menite a arunca női lumini asupra främintärilor sociale $i nationale din Transilvania acelor vremi. Desigur, in perioada care a urmat dupä íncheierea vizitéi, Iosif al II-lea a informat Consiliul aulic de rázboi ca si Consiliul de stat despre realitätile din Transilvania. Jurnalul säu de cälätorie va constitui astfel baza documentará a unui raport intocmit si inaintat de Consiliul de stat ímpärätesei Maria Tereza, in care este prezentatä situatia din aceastä tarä =i propunerile privind reorganizarea ei. Acestea sint izvoarele care constitute baza documentará a lucrärii de fatä. Eie se aflä ín Arhivele din Viena, fiind microfilmate de un grup de cercetätori romäni, iar microfilmele depuse la Arhivele statului din Bucuresti. Documentele mentionate se referä la régimül politic instaurat ín Transilvania dupä räzboiul curutüor, adicä dupä räscoala antihabsburgicä de sub conducerea lui Francisc Rákóczi al II-lea (1703—1711), la emigräri, care luau proportii ingrijorätoare pentru visteria statului; la situatia regimentelor de granitä; a comertului; invätämintului §i bisericii. ln ceea ce prive.?te situatia pe plan politic, íntr-unul din rapoartele adresate lui Iosif al II-lea cu ocazia vizitéi se relateazä faptul cä, la sfirsitul räzboaielor curute, dupä dezordinile din acél timp, in Transilvania s-а instaurat un régim de fortä, care insä n-a fäcut multe modificäri in organizarea internä a tärii. „Magnatii si nobilii — se aratä in raport — comit abuzuri, iar iobagii sínt foarte asupriü. Toate posturile de conducere sint in mina magnatilor. Pe scurt, s-а introdus procedeul unei forme de.guvernare turceascä, in care pasa se imbogäte^te. nobilii sint tirani, iar supu?ii sclavi, fiind tratati foarte aspru“.5 In continuare, se mentioneazä faptul cä: „Principele Transilvaniei nu trage nici un fölös din aceastä situaüe“.6 Se stie cä dupä cucerirea Transilvaniei de cätre aus-3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Ibidem, c =94 — 96. 6 Ibidem.
