Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 7. (1977)

Studii şi materiale - II. Istorie

104 NICOLAE EDROIU 2 nes atque singulis .. . Leipzig, 1615 (Biblioteca Documentarä Sighiijoara, 8°/489). N-au putut fi descifrate insemnärile chirilice de pe pagina din fafä a volumului in quarto (cota nouä 19283), intrucit ea era lipitä de ur­­mätoarea foaie, fiind necesarä о viitoare operatie de dezlipire intr-un laborator de carte. Insemnärile mentionate sint de interes local, dovedesc legáturile populatiei románesti cu cea säseascä din scaunele säse^ti ale Transilvaniei, fiind in acelasi timp märturii ale unei activitati scrise a ..inteligentei“ románe§ti din mediul sátesc din Transilvania in secolele XVI—XVII. Cele mai importante insemnári románesti insä se gäsesc pe dósul ultiméi pagini a volumului lui Mathias Fronius, Statuta Iurium munici­palium Saxonum in Transsylvania, Brasov, 1583 (Biblioteca Documenta­rä Sighi^oara, 01148/IV 728 s), ele fiind de fapt vechi formule romá­­ne$ti de jurämint. Asupra acestor texte de jurämint ne oprim mai pe larg ín rindurile care urmeazä. ★ Vechiul drept románesc nescris, de§i a stirnit constant interesül isto­­ricilor §i cercetätorilor din domeniul istoriei dreptului, continuä sä fie mai putin cunoscut, studierea lui lovindu-se de greutätile ridicate de informarea istoricä. Dreptul vechi románesc cutumiar, nefiind codificat in scris, n-a läsat decit sporadice $i tirzii mentiuni in izvoare scrise: atunci cínd judecarea unor pricini mai märunte erau läsate de cätre ad­­ministratia oficialä ín competenta normelor, procedurilor, sanctiunii $i in­­stitutiilor comunitätilor sätesti, textele scrise oficiale fac doar mentiunea acestui drept románesc (ius valahicum), care urna sä rezolve pricina res­­pectivä, färä a aduce luminä asupra aspectelor interne ale acestui drept. Pätrunderea in sistemul juridic intreg vechi románesc trebuie, in acest fei, sä se facä dinafarä, prin analiza tuturor mentiunilor oficiale sau de altä naturä care ne pot aduce unele lämuriri asupra lui. Popularia romäneascä din satele situate in scaunele säsesti din Tran­silvania — dupä organizarea acestora —, institutiile vechi juridice ale romänilor se gäseau, de la un anumit grad al competentei juridice, in contact cu institutiile administrativ-juridice ale sasilor. Cind, la sfir§itul secolului al XVI-lea ,s-au tipärit statutele dreptului municipal säsesc din Transilvania, fórul juridic al magistratului unor ora$e transilvänene a simtit nevoia adaptärii unor formule si proceduri juridice pentru uzan­­tele cu populatia romäneascä din foburguri (Walachische Vorstadt) §i din satele invecinate. Astfel, au fost inregistrate in scris formule de jurä­mint in limba romänä ce trebuiau rostite ca primä etapä in materie de credibilitate. Analiza textului acestor formule permite concluzia prefioa­­sä cä la inregistrarea §i difinitivarea lor, municipalitatea säseascä a tinut seama de realitätile juridice, traditia si credintele populatiei romäne$ti lingä care träia,2 pentru a le face cit mai viabile. Ne gäsim, astfei, in fa-2 Este si pärerea Prof. Dr. Paul Philippi de la Universitatea din Heidelberg, care s-а ocupat si a publicat asemenea formule de jurämint din Transilvania.

Next

/
Thumbnails
Contents