Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

Note

704

NICOLAE EDROIU

4

Spre 1848 însă se fac eforturi vizibile de apropiere de răscoală. I. Monorai, în a sa Scurtă cunoştinţă a lucrurilor Dachiei, are deja o atitudine ceva mai înţelegătoare faţă de ea13, pentru ca intelectualitatea de la 1848 să şi-o apropie şi mai mult, iar Nicolae Bălcescu să întreprindă chiar cercetări, la document, asupra răscoalei14. Cu aceasta drumurile cercetărilor istoriografiei române asupra răscoalei sínt deschise, chiar dacă în partea de interpretare accentul va cădea — sub influenţa timpului în care se scria — adesea mai mult asupra laturii naţionale.

Primele eforturi româneşti de cercetare a răscoalei le datorăm totuşi lui Timotei Cipariu şi tocmai ele au rămas necunoscute pînă acum. Fără a ajunge la exprimarea unei atitudini, la cărturarul ardelean reţinem interesul pentru răscoală plasat în timp chiar înainte de cel al lui Bălcescu şi care în epoca de formaţie a lui Cipariu va cădea tocmai asupra ce era mai important dintre scrierile contemporanilor cu privire la eveniment: broşura lui J.-P. Brissot. T. Cipariu înscrie — aşa cum dovedesc manuscrisele lui — un pas apreciabil către preocupările mai de intensitate faţă de răscoala lui Horea, pe care în perioada următoare le vor reprezenta Al. Papiu Ilarian, G. Bariţiu şi cu deosebire N. Densuşianu.

Totodată Timotei Cipariu apare preocupat şi de ideile iluminiştilor francezi, ale căror opere, după cum se poate urmări, le-a consultat în diferite biblioteci din Transilvania.

13 I. Monorai, Scurtă cunoştinţă a lucrurilor Dachiei, fragmentale editate de I. Găvănescu în Anal. Acad. Rom., Mem. Secţ. 1st., seria III, Tom. XXI, Mem. 16; D. Prodan, Supplex ... pp. 109—111.

14 Gh. Georgescu-Buzău, Caracterul răscoalei ţărăneşti din Transilvania de la 1784 văzut de istoriografia burgheză română, în „Studii“, nr. 5—6/1955, p. 75, unde însă N. Bălcescu e considerat ca primul cercetător al răscoalei lui Horea din istoriografia română.