Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
III. Etnografie
664 VASILE POP 6 în cunoscuta capodoperă a poporului român, Mioriţa: „Că la nunta mea / A căzut o stea; / Soarele şi luna / Mi-au ţinut cununa; / Brazi şi păltinaşi / I-am avut nuntaşi; / Preoţi, munţii mari / Păsări lăutari / Păsărele mii / Şi stele făclii.“ Tema cadrului nupţial, ca reflectare a ceremonialului de nuntă, mâi apare şi în alte cîntece lirice sau lirico narative precum şi într-o serie de variante locale ale baladei „Nunta soarelui“, pe care le-am întîlnit în localităţile din zona de cîmpie a jud. Mureş. Deşi în zilele noastre asistăm la fenomenul de dispariţie treptată a ceremonialului, totuşi într-o serie de localităţi ale jud. Mureş se mai menţin multe din datinile străvechi legate de acest ceremonial. Locuitorii: Iuga Nastasia şi Moţ Vasile din Rîeiu, Ol'aru Simion din Pogăceaua, Stuparu Augustin din Zau de Cîmpie, Capătă Victoria din Tăureni, Rusu Teodor din Băla, Văideanu Grigore din Oroiu, Macavei Petru din Şin'cai- Fînaţe, ne-au confirmat faptul că acest ceremonial se mai practică şi azi, este adevărat din ce în ce mai rar, în aceste localităţi. In decursul anilor au apărut trăsături culturale noi, de adaptare. Acest lucru e explicabil dacă luăm în considerare profundele schimbări produse în societatea contemporană. In noile condiţii materiale ale satului din societatea socialistă şi tradiţia folclorică a satelor noastre a cunoscut şi cunoaşte azi multe schimbări. In timp ce unele genuri şi specii trec prin complexe procese de transformare Sau de adaptare la condiţiile culturii contemporane, altele dispar treprtat sau se menţin în forme cristalizate, scoase din atmosfera magică a unor practici şi obiceiuri rituale, constituind adevărate mărturii ale unor realităţi existente în vremurile mai îndepărtate. Referindu-se la acest fenomen al zilelor noastre, R. Vulcănescu scrie: „In dezvoltarea culturii populare, pe lingă trăsăturile vechi legate de fondul cultural-istoric, apar şi se dezvoltă mereu şi trăsături cultűrale noi, născute în procesul evoluţiei şi practicii social istorice.“23 Cu toate că locuitorii acestor sate nu mai cunosc semnificaţia magică iniţială a ceremonialului, totuşi el se mai păstrează cu sfinţenie, transformat fiind intr-un spectacol popular grandios, cu o puternică notă sărbătorească la care participă în mod solidar toţi membrii colectivităţii. Acest spectacol impresionează şi exercită o influenţă psihică deosebită asupra participanţilor. In localităţile cercetate de noi, ceremonialul se desfăşoară asemănător, neexistînd deosebiri esenţiale, de fond. Tot ce se întreprinde, se face cu scopul vădit de a crea impresia unei nunţi adevărate. Aspectele 23 R. Vulcănescu, op. cit., p. 106.
