Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
64 VALENTIN VASILIEV 1*6 din mormînt)34. Acelaşi obicei e atestat şi în necropolele scitice nordpontice35. Analiza mormintelor de la Bă iţa reliefează deci prezenţa constantă — atît în mormintele de înhumaţie cit şi în cele de incineraţie — a tuturor elementelor de ritual funerar ce caracterizează şi individualizează faciesul scitic din Transilvania. Şi poate mai mult decit prezenţa în sine a fiecăruia din aceste elemente, are importanţă ultimul aspect discutat, anume modul identic de dispunere a inventarului şi în mormintele de incineraţie. Această identitate în dispunerea inventarului, pe lîngă valoarea probatorie pe care o are pentru interpretarea mormintelor de incineraţie, vine să clarifice şi să explice un alt aspect (de altfel legat şi el de ritualul funerar) şi anume de ce gropile mormintelor de incineraţie erau identice ca formă, mărime şi orientare cu gropile mormintelor dei înhumaţie. Cunoscînd acum toate elementele ritualului funerar, apare evident faptul că practicarea unor gropi identice pentru mormintele de incineraţie a fost făcută deliberat, astfel de gropi fiind necesare tocmai pentru a putea fi respectate obiceiurile şi locul de depunere a fiecărei categorii de inventar, aşa cum se află ele în mormintele de înhumaţie. Cu alte cuvinte, în mormintele de incineraţie toate elementele ritualului rămîn neschimbate, doar că, în loc de defunctul înhumat, în jumătatea de NV a gropilor (şi totdeauna acolo, adică în partea unde în mormintele de înhumaţie se afla partea superioară a scheletului) se depun rămăşiţele cinerare. Singurul aspect discordant între mormintele de înhumaţie şi incineraţie rămîne deci ritul funerar. înainte de a căuta explicaţia şi semnificaţia acestui aspect, să urmărim elementele ce le oferă inventarul funerar. Inventarul funerar CATEGORII DE UZ GOSPODĂRESC Ceramica. De la început trebuie subliniat faptul că la Băiţa întîlnim asocierea aceloraşi forme principale de vase care apar în mod constant în necropolele scitice din Transilvania şi anume vase mari bitronconice cu proeminenţe-apucători, pe sau sub diametrul maxim (pl. XX/7, 11; XXI/2; XXIII/1, 7; XXIV/9; XXVI/3), ceşti cu torţi supraînălţate 34 Pentru verificarea consideraţiilor noastre a se vedea descrierea mormintelor de la Tîrgu Mureş (I. Kovács, loc cit.), Ciumbrud (Şt. Ferenczi în ActaMN, II, 1965, pp. 91—104 şi ActaMN, III, 1966, p. 53, fig. 15—19), Cf. şi V. Vasiliev, A. Zrínyi, op. cit., pp. 1Ó7—108. 35 De exemplu la Sineavka (B. Rabinovici, în SA, 1, 1936, p. 99), Isti-su (O. A. Artamonova-Poltavţeva, în SA, 14, 1950, p. 25 sqq.).
