Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
I. Arheologie
13 NECROPOLA DE LA BÂIŢA 61 perioară a scheletului. Aceleaşi caracteristici le constată Şt. Ferenczi în cazul mormîntului nr. 13 (de incineraţie) de la Ciumbrud24. Cu excepţia deosebirilor de rit, identităţile semnalate (care datorită repetării constante nu pot fi considerate coincidenţe întîmplătoare) arată strînsa legătură între mormintele de înhumaţie şi cele de incineraţie, legătură care, cum vom vedea, e întărită şi de comunitatea elementelor de ritual. Elementele complimentare de ritual. Chiar dacă modul de oficiere şi succesiunea practicilor rituale nu pot fi fidel reconstituite (şi acest fapt e mai puţin important), cercetările din ultimii ani — sprijinite fireşte şi pe observaţii anterioare — au reuşit, prin sistematizarea datelor oferite de descoperiri, să stabilească prezenţa şi mai ales repetarea constantă în cadrul mormintelor scitice din Transilvania a cîtorva elemente legate de ritual, care, studiate comparativ şi urmărite pe arii largi, s-au dovedit a fi caracteristice numai lumii scitice, deoarece lipsesc cu totul din alte medii cultural-etnice, inclusiv cel autohton, datînd din aceeaşi perioadă (pentru toate aceste discuţii şi bibliografie vezi lucrările citate la nota 20, care ne scutesc de reluări şi repetări). în această categorie a elementelor complimentare de ritual se includ granulele de ocru, realgar, cretă, cărbune şi, în special, ofranda de carne depusă în morminte, în asociere cu cuţitaşe, precum şi modul cu totul caracteristic (şi prin constanţa sa) în care este aşezat inventarul funerar în gropile mortuare. Precizăm că prezenţa şi asocierea acestor elemente, în totalitatea lor sau numai a unora din ele, se constată în toate mormintele scitice cercetate sau cit de cît observate de specialişti. Şi importanţa lor nu poate fi minimalizată sau ignorată, ele constituind un factor preţios de interpretare (am zice de diferenţiere) etno-culturală, mai ales atunci cînd ritul funerar este identic. în mormintele de la Băiţa nu se constată depunerea de coloranţi naturali. Cărbunele lipseşte şi el din singurul mormînt de înhumaţie cercetat (pentru mormintele distruse nu se pot face precizări din lipsa observaţiilor) dar, fireşte, există în cele de incineraţie. Ofranda de carne, atît de specifică ritualului scitic, e atestată în cinci din cele şapte morminte cercetate (procentajul e de 71%), anume în M. nr. 7 de înhumaţie şi în M. nr. 6, 8—9, 12 de incineraţie, adică în morminte de bărbaţi şi femei deopotrivă, indiferent de ritul funerar25. 24 Idem, ActaMN, II, I960, p. 101. 25 Pentru comparaţie dăm procentajul depunerii de ofrandă de carne în cîteva necropole scitice din Transilvania (calculat de noi pentru mormintele cercetate sistematic): Blaj 71%, Teiuş 83%, Ciumbrud cea 90%, Ozd 90% (la publicarea necropolei s-a menţionat greşit 82%; facem aici cuvenita rectificare). Conform
