Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)

III. Etnografie

580

D. POP, I. TALOŞ, I. CUCEU, L. IŞTOC, E. PETRUŢIU

14

rămas cu totul sau aproape cu totul în afara interesului de până acum. Astfel, proza populară, comparabilă, credem, atît ca bogăţie, cit şi ca valoare artistică, cu proza oricărui ţinut românesc, nu a beneficiat, înainte de cercetarea noastră, decit de cîteva notaţii accidentale, prilejuite mai ales de culegerea credinţelor şi superstiţiilor. Pe de altă parte, culegerile anterioare nu au avut decit în mod cu totul accidental un caracter de cercetare, fenomenele şi procesele specifice folclorului de aici rămînînd în afara interesului.

Dumitru Pop şi Emil Petruţiu

FOLCLORUL OBICEIURILOR CALENDARISTICE

1. Colindatul şi colindele

Colindatul de pe Vialea Gurghiului prezintă cîteva note demne de a fi reţinute. In general, colindătorii se împart în patru categorii:

a) ,,ăi mn’icuţ“ formează grupa copiilor de vîrstă preşcolară; ei încep colindatul înainte de a se însera deplin; nu poartă stea; ei se însoţesc cite 3—4 şi poartă fiecare „cîte o botă, ca să se apere de cîn’i“; cîntă acelaşi colind la fiecare casă, şi anume „Asta-i sara lui Crăciun“;

b) „cu staua“ umblă copiii de vîrstă şcolară (7—12 ani), începînd de la ora înserării (în Orşova) sau din zori pînă pe la prînz (în Toaca); la Orşova, aceştia îşi pun pe spate cîte o faţă de masă, încreţită, şi îşi confecţionează coifuri din carton, pe care le împodobesc cu stele de hîrtie colorată; copiii cîntă exclusiv „Staua sus răsare“ (în Orşova) sau „Tri crai d’i la răsărit“ (Toaca, Hodac); în general ei „umblă vecinătatea“ la colindat; se înţelege că în fiecare sat se organizează mai multe „boteie“ de stelari. La Orşova se colindă şi la Anul Nou, tot „cu staua“, dar nu în sat, ci numai la pădure, de pildă în Săci;

c) „boteiele“ de colindători feciori şi fete încep să colinde abia după orele 22; grupul colindă lai casele cu fete de măritat; acestea oferă „drăguţului“ lor un colac, pe care tînărul îl duce acasă (de pildă, în Hodac). Repertoriul cetelor de feciori şi fete e foarte bogat şi nu se deosebeşte în general de acela al maturilor. Uneori, ceata feciorilor e însoţită şi de „fluieră şi ceteră“ (Hodac, Orşova etc.);

d) maturii sau mai precis însuraţii, pînă pe la 40 de ani, sínt organizaţi după criterii de vîrstă şi vecinătate; ei colindă începînd de pe la miezul nopţii (la Hodac a rămas în amintire ceata organizată imediat după 1918 şi compusă din bărbaţii: Pop Florea al lui Dumitru, Man