Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 6. (1976)
III. Etnografie
574 D. POP, I. TALOŞ, I. CUCEU, L. IŞTOC, E. PETRUŢIU 8 zeta Transilvaniei“ din 18905, precum şi culegerile publicate de revista manuscrisă „Musa“ din Sibiu (al cărei redactor a fost prin 1871/72, însuşi N. Petra Petrescu) de către teologii loan Duma, Teodor Stavilla şi loan Torpan, după cum o atestă indicaţiile: „de pe Valea Murăşului“, „din jurul Reghinului Săsesc“ etc.6 Foarte interesante sínt datele cuprinse în „istoria parohiei romanooatolice din Gurghiu“. Aflăm de aici că prinţul moştenitor Rudolf, împreună cu un grup de oaspeţi, a asistat la un concurs de dansuri populare ce s-a desfăşurat, în octombrie 1888, în curtea castelanului din Gurghiu. Amănunte despre acest concurs, la care au participat ţărani români, maghiari şi saşi, aflăm şi din ziarul „Kolozsvár“, unde se precizează că românii au avut costumele cele mai frumoase şi că au dansat o „jucată“ şi „de-a lungul“, care au stîmit cea mai mare admiraţie. Se citează şi o strigătură satirică la adresa „neamţului“: „Ardă-te focul de neamţ, / De tînăr m-ai pus în lanţ, ] De tînăr fără mustaţă / Mi-ai ţîpat puşca în braţă: / Na băiete şi-o învaţă, / Că de n-o vei învăţa, / Multe pălmi îi căpăta“7. Mai amintim aici că, în descrierea tîrgului Gurghiului de la 23 aprilie 1887, scriitorul Adalbert Pallos, dă o seamă de elemente valoroase cu privire la portul fetelor şi femeilor şi ne prezintă sumar dansul Căluşarul8. Dintre celelalte culegeri „de pe Mureş“ sau „de lîngă Reghin“, care apar risipite prin publicaţiile periodice de la sfîrşitul secolului trecut, una singură credem că provine din satele zonei Gurghiului şi ea este datorată lui A. C. Domşa. Intitulată Doine de pe Mureş ea a fost publicată în „Familia“9 şi cuprinde o seamă de poezii populare, în care apar particularităţi fonetice comune cu cele ale graiului din părţile Gurgjhiului. Mai important este materialul publicat în „Gazeta Transilvaniei“ din 190210 în chip de scrisoare adresată unui prieten şi semnat I. P. Avem de-a face cu o descriere generală a înmormîntării din Ibăneşti, în cuprinsul căreia, pe lîngă cîteva bocete („glăsuituri“) şi cîntece rituale, 5 1890, nr. 33, p. 14; pentru toate acestea vezi Bibliografia generală a etnografiei şi folclorului românesc, voi. I, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1968. e Cf. Ion Mărcuş, Preocupările folclorice ale teologilor sibieni între 1871—1907 şi bibliografia folclorică a revistei Musa în „Anuarul Arhivei de folclor“ VI (1942), p. 101—121. 7 Apud Teodor Chindea şi Nicolae Lateş, Monografia Gurghiului, Tîrgu Mureş 1971, p. 114—115. 8 Ibid., p. 115—116. 9 1889, p. 463, 475, 487, 499, 511, 523, 534, 547 şi 1890, p. 19, 125, 127, 163, 407. 10 „Gazeta Transilvaniei“, 1902, nr. 3—4—5.
